Primarul Emil Boc a interzis centralele termice individuale pe gaze naturale. Cât de valide sunt argumentele invocate și care sunt efectele

Consiliul Local al Primăriei Cluj-Napoca a aprobat actualizarea Planului Urbanistic General municipal în ședința din 18 ianuarie 2022, care adaugă o unică prevedere în regulamentul deja existent: “La clădirile noi cu mai mult de șase unități locative, se interzice montarea instalațiilor individuale de gaz pentru încălzire/apă caldă menajeră. Aceste clădiri vor fi racordate la sistemul centralizat de încălzire/apă caldă sau la instalații de încălzire/apă caldă de scară, bloc sau cvartal”. Intenția fusese anunțată de edilul clujean încă din anul trecut, proiectul de hotărâre reprezentând doar formalizarea acestei intenții.

Din start, remarcăm tertipul folosit pentru a nu interzice direct punerea în funcțiune a unor echipamente standardizate, omologate și aprobate spre funcționare în Uniunea Europeană, conform normelor de eficiență energetică și de poluare aplicate producătorilor de centrale termice individuale consumatoare de gaze naturale, actualizate periodic de către instituțiile europene abilitate. Centralele cu pricina ar putea funcționa, dar se elimină dotarea apartamentelor cu branșamente individuale de gaze naturale, pretabile pentru alimentarea echipamentelor destinate încălzirii. Dacă o eventuală interdicție de străpungere a fațadei blocului cu hidoasele coșuri de evacuare ar fi fost digerabilă din punct de vedere urbanistic, o interferare a deciziei autorităților locale cu normativele tehnice de branșare a instalațiilor de gaze naturale nu este ușor de pus în practică.

Este greu de argumentat cum una sau mai multe centrale de putere mai mare vor polua mai puțin decât cele amplasate individual în fiecare apartament

Conform referatelor interne invocate în preambulul proiectului de HCL, se vizează o îmbunătățire a calității aerului, prin înlocuirea mai multor centrale termice individuale pe gaze cu una de scară, bloc sau cvartal care funcționează pe bază de… gaze naturale. Este greu de argumentat cum una sau mai multe centrale de putere mai mare, grupate într-o singură cameră tehnică, indiferent unde este această amplasată, care funcționează pe baza unui singur branșament comun de gaze naturale și au coș de evacuare scos prin același perete lateral, vor polua mai puțin decât cele amplasate individual în fiecare apartament.

Da, tertipul privind interzicerea branșamentelor individuale de gaze poate fi ușor evitat din punct de vedere tehnic prin utilizarea unei cascade (baterii) de mai multe centrale individuale grupate în același spațiu tehnic, care aruncă aceeași cantitate de gaze arse, prin aceleași coșuri individuale, chiar de la nivelul solului către etajele superioare. O omitere intenționată sau accidentală a acestei “portițe” de soluție alternativă, care nu rezolvă mare lucru pe partea invocată de poluare sau de traseu al gazelor arse eliberate în atmosferă.

Mai departe, sunt precizate ca fundamentale pentru inițierea proiectului două texte europene de legislație: Directiva UE 2001/2018 și Regulamentul UE 842/2018. Însă acestea nu menționează nicăieri necesitatea utilizării sistemelor centralizate de încălzire/apă caldă în locul celor individuale, ci se referă la utilizarea surselor energetice regenerabile. Ori, în cazul folosirii gazelor naturale drept combustibil, în cazul sistemelor centralizate, deci exact același combustibil folosit și în cazul centralelor individuale, este dificil să înțelegem ce surse regenerabile sunt vizate în acest caz.

Atât timp cât, la nivelul Uniunii Europene, sunt în vigoare norme (de standarde poluare și eficiență energetică) de achiziție publică a echipamentelor pentru încălzire, consumatoare de gaze naturale, norme utilizate chiar de către administrațiile locale în nenumăratele cazuri în care primăriile au cumpărat chiar ele centrale individuale pentru situații de necesitate sau chiar pentru spațiile proprii, hotărârea promovată de către primarul Boc pare a avea rolul doar de a deruta dezvoltatorii imobiliari care vor solicita autorizații de construire începând de acum (toate proiectele deja aprobate putând fi materializate în vechiul sistem) și de a genera costuri suplimentare inutile, atât pentru dezvoltatori, cât și pentru beneficiari. Omisiunile tehnice din cadrul Hotărârii de Consiliu Local Cluj-Napoca lasă suficient loc de manevră pentru a utiliza pe viitor exact același tip de centrale termice, supuse acelorași normative ISCIR de autorizare a funcționării, folosind același combustibil și generând aceleași trasee de gaze arse în atmosferă.

Din păcate, istoria sistemelor comune de încălzire din România, la nivel de scară sau de bloc, este una destul de neagră, generând nesfârșite conflicte între locatarii branșați care erau nemulțumiți fie de împărțirea costurilor, fie de calitatea agentului termic, îndeosebi pe capetele de coloană. Sistemele comune de încălzire necesită proiect specializat, coloane de distribuție și echipamente de contorizare perfect calculate și dimensionate, în caz contrar apărând diferențe semnificative de calitate și de nivel de costuri între apartamente similare ca amplasare și spațiu.