O nouă campanie masivă pe TikTok încearcă să spele creierele. Dar tinerii din România merită mai mult. „Ceaușescu cine ești, criminal din Scornicești”

Tinerii din România sunt expuși pe TikTok la postări care au generat 130 de milioane de vizualizări, într-o campanie în care li se propune „un Nicolae Ceaușescu cool” și un comunism reinterpretat, susține un studiu recent realizat de IICCMER.

În decembrie 2025 se încheie, în sfârșit, 2024, care s-a întins și ne-a dezbinat cât doi ani. Însă continuă minciunile despre comunism și continuă propaganda împotriva României democratice. Zilele în care se discută despre revoluția din decembrie 1989 sunt folosite de o rețea care răspândește nostalgii pro-totalitare și idei extremiste, afirmă un nou studiu.

130 de milioane de vizualizări din numai 200 de postări

Studiul a fost realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Au fost analizate 200 de postări cu spike de vizibilitate. Ele promovează nostalgia despre comunism și elogierea lui Nicolae Ceaușescu. „S-au evidențiat 130 de milioane de vizualizări rezultate din doar 200 de postări analizate”, susține studiul IICCMER. 

E adevărat că s-au ales postările cu trafic mare, dar ”după estimările mele, numărul postărilor de TikTok (n.r. despre comunism și Ceaușescu) se ridică la câteva zeci de mii, ceea ce indică o strategie sistematică, bine coordonată și o mobilizare extinsă pentru răspândirea acestor mesaje”, scrie Didona Goanță, autoarea studiului.  

Remodelarea caracterului unui popor

„În acest caz ar trebui să vorbim despre o încercare de modelare a caracterului” a spus, intervievat de IICCMER, cercetătorul italian Matteo Pugliese.

Pugliese este specialist în propaganda rusă. Miza o reprezintă spălarea creierului generațiilor tinere, cele care dau, în timp, caracterul unui popor. Pentru a remodela însă, e nevoie să se ascundă crimele și responsabilitățile. 

Astăzi este 20 decembrie. Este ziua când, acum 36 de ani, Timișoara a devenit primul oraș liber al României. 

Dintre toți liderii comuniști din Europa, doar Nicolae Ceaușescu a ordonat: ”Trageți!” 

Începând cu 16 decembrie 1989, sute, mii și apoi zeci de mii de oameni s-au ridicat la Timișoara împotriva dictaturii lui Ceaușescu. În toate țările din jurul nostru, unde existau proteste similare, Germania de Est, Cehia și Bulgaria, conducătorii au ales să discute cu oamenii sau să demisioneze. La dispoziția lui Nicolae Ceaușescu, România a fost singurul stat în care ordinul a fost: ”Trageți!”. I-a numit pe demonstratari ”Huligani” în solda Occidentului, exact cum se spune astăzi.

În doar câteva zile, au murit și au fost răniți, la Timișoara, sute de oameni. Orașul a fost înconjurat de armată. România a fost închisă. Șocul internațional a fost imens. 

Oricâte minciuni se spun astăzi despre UE, oricâtă propagandă se răspândește pe TikTok, trăiesc încă milioane de români, acasă și în străinătate, care cunosc adevărul. Și care nu pot uita banda difuzată pe 20 decembrie de Europa Liberă, când  s-a auzit cum regimul Ceaușescu a tras în propriul popor. Înregistrarea era din 17 decembrie, când deja orașul Timișoara era în stradă. 

Democrațiile au fost alături de noi

Restul României nu știa decât de la Europa Liberă. Informațiile erau fragmentare.

Dar ”Corriere della Serra”, cel mai mare ziar italian, și-a deschis pagina întâi pe 18 decembrie cu crimele ceaușiste de la Timișoara. Tot pe 18, zeci de mii de oameni au protestat, alături de români, la Budapesta. Noi nu știam atunci. Dar, de când am aflat, nu putem uita cine a fost alături de noi. 

Polonezii s-au ridicat în picioare

Pe 19 decembrie, Seimul polonez, parlamentul de la Varșovia, a supus la vot o rezoluție de solidaritate cu mulțimea revoltată de la Timișoara. Toată sala s-a ridicat în picioare. S-a votat în unanimitate,. 

SUA s-a coordonat cu Comunitatea statelor europeane (UE de astăzi) și au chemat zeci de ambasadori români, pe care i-au întrebat de ce își împușcă cetățenii în loc să discute cu ei. 

Studenții cehi au aprins lumânări, guvernul bulgar a protestat, iar, în Luxemburg, radiodifuziunea publică a alocat programul său de dialog cu telespectatorii ca oamenii să poată suna și să transmită mesaje românilor. Indignarea și sprijinul cetățenilor din toată Europa a fost uluitor. Oricât se minte astăzi, noi nu putem uita cine a fost alături de noi. 

El depunea flori în Iran, oamenii mureau la Timișoara

În acest timp, Ceaușescu era în Iran, unde depunea coroane de flori pentru Ayatollahul Khomeini, exact în orele în care, la ordinul său, românii erau omorâți. Cu câteva luni înainte, în iunie, Ceaușescu salutase reprimarea de către conducerea Chinei a studenților chinezi protestatari din Piața Tienanmen.

Fronturile sunt aceleași și astăzi, după aproape patru decenii. Iar propaganda dictaturilor a rămas pe TV și s-a multiplicat pe internet. 

Când a revenit în țară din Iran, pe 20 decembrie, Ceaușescu a ținut un discurs la televiziunea națională. Era palid, însă la fel de pornit pe cei care aveau alt vis decât el și a vorbit mecanic, ca un om decis să mintă până la capăt. 

Minciunile, de la Ceaușescu la Putin

Nicolae Ceaușescu a admis, pentru prima oară, că se întâmplă ceva la Timișoara. Dar a spus, așa cum se spune și astăzi, că manifestanții sunt niște „huligani” plătiți de Occident. Încă nu apăruse mitul Soroș, însă se folosea mitul „interesul forțelor străine din Vest”. 

Nu armata și Securitatea trăsese în oameni, a spus Ceaușescu, ci oamenii au agresat tancurile și trupele. Nu cei care au tras, ci cei în care s-a tras erau responsabili. 

L-am auzit recent pe Vladimir Putin la conferința de presă. El continuă să mintă, la fel de sfidător cum fac toți moștenitorii KGB: „nu Rusia, ci Europa și Ucraina au pornit războiul”. ”Nu ne considerăm responsabili pentru morții din Ucraina”, a spus Putin.   

 „Nu vi-i rușine vouă, bă?”

În înregistrarea de la Timișoara se aud focuri de armă. Uluiți și indignați că regimul comunist poate fi atât de crud, de criminal, românii din primele rânduri au strigat, la început, ”Hoților!” și ”Nu vi-i rușine vouă, bă?”.  Peste decenii, aceste cuvinte își păstrează puterea de a aduna lacrimi în colțul ochiului. Tocmai pentru contrastul lor. Erau atât de blânde, de civilizate, față de ceea ce se petrecea. 

Ele exprimau, cu o candoare omenească, lupta decenței în fața minciunii și inimaginabilului. 

Sute de timișoreni au fost atunci omorâți și răniți de forțele de ordine. Dar orașul a continuat să iasă, zi de zi, în stradă. Până când trupele au refuzat să mai tragă în oameni. 

„Ceaușescu cine ești, criminal din Scornicești” și ”Să fie judecat, aicea în Banat”

Pe 20 decembrie sute de mii de cetățeni s-au adunat în piața centrală. Orașul era al lor. Și au cerut, de data asta, nu doar demisia, ci pedepse pentru crime. Dreptate.  

La unison, cu mânie, cu mâinile sincronizate în aer, au strigat, cu dispreț: „Ceaușescu cine ești, criminal din Scornicești”. Scandările nu mai aveau candoare, ci dârzenie: ”Să fie judecat, aicea în Banat”.  

Aradul, Sibiul, Brașovul au ieșit și ele în stradă. A doua zi, s-a ridicat Bucureștiul. 

66% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun, conform sondajului INSCOP. și 48% spun că se trăia mai bine în comunism.  Când nu se murea la ordinul criminalului din Scornicești.