O armură miceniană veche de 3.500 de ani a fost testată de soldați din armata greacă, iar rezultatele au fost surprinzătoare

Unul dintre cele mai incitante studii de arheologie experimentală din ultimii ani a fost publicat recent de o echipă de cercetători de la Universitatea din Tesalia, Grecia. Oamenii de știință au apelat la armată pentru a testa cea mai veche armură completă descoperită vreodată, una veche de circa 3.500 de ani, în încercarea de a pune capăt unor controverse care existau de peste 60 de ani. Iar concluziile lor au fost unele surprinzătoare.

​Încă de la descoperirea ei din mai 1960, armura de la Dendra, un sat aflat la doar câțiva kilometri distanță față de faimoasa cetate Micene, Grecia, a suscitat atenția arheologilor și a specialiștilor în Epoca Bronzului din toată lumea. Nu doar faptul că era vorba despre cea mai veche armură completă descoperită vreodată, una cu o vechime de circa 3.500 de ani, ci mai ales rolul ei a constituit subiect de controversă pentru mai bine de 60 de ani.

Armura în sine este una impresionantă, cu atât mai mult cu cât ea vine dintr-o perioadă atât de veche. Arheologii Paul Åström și Nicolaos Verdelis, cei care au făcut descoperirea într-o necropolă miceniană aflată în apropierea citadelei Midea, au recuperat atunci nu mai puțin de 15 piese separate ale armurii de bronz, precum și resturile unui coif realizat din colți de mistreț.

Reconstituirea ei a arătat că era una de formă tubulară, prevăzută cu apărători pentru gât, umeri, antebrațe și gambe. De fapt, armura era menită să protejeze complet gâtul și corpul celui care o purta, și se prelungea până la glezne. În aparență, pare o armură greoaie, de aici și întrebările și controversele legate de rolul acesteia. Era vorba despre o armură ceremonială sau era una cu o funcționalitate practică, folosită pe câmpul de luptă?

De-a lungul timpului au fost realizate mai multe teste, cel mai recent având loc în anul 2018, însă toate au rămas neconcludente. Problema a fost reluată anul acesta de un grup de cercetători de la Universitatea din Tesalia, Grecia, în ceea ce reprezintă poate cel mai complex și, totodată, cel mai interesant set de teste realizat vreodată.

Specialiștii greci, al căror studiu a fost publicat în revista PloS One, au creat replici fidele ale armurii, fiecare în greutate de circa 23 de kilograme (originalul, din cauza oxidării și a daunelor cauzate de trecerea timpului, cântărea doar 18 kilograme), apoi au selectat 13 voluntari din trupele terestre ale armatei Greciei.

Aceștia au fost supuși unor serii de teste extrem de laborioase care au inclus marșuri pe distanțe lungi, alergări în condițiile în care erau echipați în armură completă, apoi simulări ale unor scene de luptă cu diferite arme (suliță, sabie, arc sau chiar pietre), ba chiar și simulări ale unor înfruntări cu care de luptă. Totul a reprezentat un maraton de 11 ore în care s-au testat nu doar limitele voluntarilor, ci și ale armurii și ale efectelor sale asupra celor ce le purtau.

Autorii studiului susțin că simulările au avut la bază surse din Epoca Bronzului sau unele care fac referire la acea perioadă, așa cum ar fi Iliada lui Homer. Astfel, pe lângă testele care au implicat anduranța soldaților, aceștia au fost nevoiți să consume o hrană tipică războinicilor din acele vremuri, una bazată în special pe pâine uscată, miere, brânză de capră și ceapă. În plus, specialiștii au testat și tacticile de luptă din perioada respectivă, așa cum reies ele din puținele surse care mai există azi.

Rezultatele au fost surprinzătoare pentru mulți. Armura nu doar că s-a dovedit pe deplin funcțională, dar ea nu a limitat abilitatea de luptă a soldaților, și nici nu a produs răni celor care au purtat-o. Este adevărat, au afirmat autorii studiului, că soldații au fost extrem de obosiți, însă armura s-ar fi dovedit vitală într-o situație de viață și de moarte.

E cert că armata nu o va adopta prea curând, au glumit oamenii de știință greci, însă este pentru prima dată când se poate afirma cu certitudine că armura Dendra era una folosită pe câmpul de luptă, nu doar la ceremonii. Apoi, subliniază ei, impactul puternic al micenienilor în lumea mediteraneeană s-a datorat, știm acum, și acestui tip de armură revoluționară pentru vremea ei.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro