Controversă privind contractul rachetelor antinavă: Armata renunță la o licitație cu offset pentru o încredințare directă către o firmă americană pe mult mai mulți bani
Ministerul Apărării vrea să anuleze cadrul legal pentru o licitație de circa 137 de milioane de euro cu offset 80% pentru sisteme de coastă cu rachete anti-navă și promovează un proiect de lege pentru o achiziție directă, guvern la guvern cu SUA. Noua achiziție vizează firma americană Raytheon (Patriot) și racheta Naval Strike Missile, dar bugetul propus crește la 200 de milioane de euro, fără componentă de offset, fără asistență tehnică și nici măcar transport internațional asigurat pentru bateriile de coastă. Competitorul european MBDA, cel care se afla în pole position la licitația inițială, acuză acum că argumentele folosite de MApN sunt „părtinitoare” și „înșelătoare” și „distorsionează concurența”.
MApN are acum în proces de dezbatere publică o Hotărâre de Guvern prin care să abroge o altă HG din 2018 ce stabilea cadrul pentru derularea unei proceduri competitive (n.r. similar unei licitații) de 137 milioane de euro cu offset 80% pentru achiziția de „Sisteme de Instalații Mobile de Lansare rachete antinavă” (SIML).
În paralel, tot în consultare publică, MApN promovează un proiect de lege prin care România se angajează guvern la guvern cu SUA să cumpere de 200 de milioane de euro sisteme mobile de lansare rachete anti-navă NSM de la compania Rayhteon, aceeași de la care România a cumpărat și sistemul Patriot.
În Proiectul de Lege însă se detaliază că cele 200 de milioane de euro fără TVA sunt doar pentru achiziția produselor, „excluzând costurile privind participarea industrială, transport internațional, asistență tehnică, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma demarării procedurii de achiziție”. Cu alte cuvinte tot pachetul ar fi mult mai scump și este incert la ce procent s-ar putea ridica echivalentul unui offset în noua înțelegere.
Lansator mobil cu rachetă antinavă NSM
–
De ce a ales MApN rachetele anti-navă NSM
Pentru cele două proiecte normative MApN are și o justificare de ce a ales sistemele de coastă cu rachete NSM. Cităm din expunerea de motive:
- „Astfel, realizarea capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață aferentă programului de înzestrare SIML implică înzestrarea Forțelor Navale Române cu un sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, interoperabil cu navele care urmează sa intre în dotarea forțelor navale (n.r. corvetele, conform licitației câștigate de Naval Group ar trebui înzestrate cu rachete anti-navă Exocet de la MBDA) și cu cele din dotarea altor state membre NATO, adaptat misiunilor (…) ” ( etc…)
- „În urma analizei documentelor de program, a reieșit că singurul sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă modern, testat și livrat către forțe armate aliate, complet operațional, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM).
- Prin achiziția SIML de la Guvernul SUA se asigură realizarea unei capabilități operaționale prin:
– accesul la instruirea personalului pentru folosirea in lupta a sistemului pe baza experientei practice a armatei SUA (acces la proceduri de instruire inclusiv cele clasificate);
– accesul la bazele de date cu caracteristicile/parametrii tactici ai tintelor (acces la bazele de date clasificate proprietate a Guvernului SUA);
– asigurarea interoperabilitatii in cadrul NATO;
– furnizarea inclusiv a echipamentelor criptografice și cu regim special integrate in SIML (vor permite accesul la comunicatii de voce $i date, in mod criptat, bazat pe tehnologii proprietate a Guvernului SUA, pentru a permite asigurarea interoperabilitatii in cadrul NATO). ”
„Justificări părtinitoare și înșelătoare” – acuză MBDA, compania europeană scoasă în off-side de MApN
„Aceste justificări, și-mi cântăresc bine cuvintele, sunt părtinitoare și înșelătoare”, a declarat pentru HotNews.ro Didier Philippe, vicepreședinte al companiei europene MBDA, cea care a fost singura ce a depus o ofertă în prima licitație lansată de MApN, ofertă bazată pe racheta antinavă Exocet, în cea mai recentă configurație.
În prima tentativă de achiziție prin licitație, cu o valoare de 137 milioane de euro și offset 80%, patru mari operatori s-au arătat interesați inițial: MBDA cu Exocet, Saab cu RBS-15, Boeing cu Harpoon și Kongsberg (Norvegia) cu NSM.
Singurii care au și depus ofertă au fost cei de la MBDA, dar dialogul cu MApN s-a blocat la partea de caracteristici tehnice.
„Am fost singurii care am acceptat în scris regulile offset. Am fost singurii dintre competitori care am acceptat offset de 80% și cooperarea industrială”, spune Philippe.
Acesta mai spune că oferta și racheta propusă de MBDA respecta toate cerințele operaționale ale Forțelor Navale Române impuse în procedura de achiziție, însă existau unele cerințe tehnice pe care niciun sistem de rachete nu îl putea practic respecta, nici MBDA, nici ceilalți competitori.
Lansator mobil de rachetă antinavă Exocet aflat acum în producție de către MBDA
–
„Avem un produs modern, dovedit în luptă, care este desfășurat în multe flote marine la bordul corvetelor, fregatelor și ca apărare de coastă. Acum chiar avem în producție pentru doi clienți baterii de coastă bazate pe Exocet cu o configurație similară (n.r. cu cea cerută de România). Ultimul contract a fost semnat în decembrie anul trecut. Toate elementele pe care le-am propus sunt nou proiectate, nou calificate și sunt în producție. Nu se poate spune că nu este modern. Este cea mai modernă soluție bazată pe elemente finanțate de Franța și Marina franceză și este în curs de producție pentru Franța și pentru unele țări exportatoare”, detaliază oficialul MBDA.
Cum prima licitație a fost anulată în 2019 din cauza acelor diferențe tehnice ce nu ar fi permis niciunui competitor să prezinte o ofertă acceptabilă, MApN acum cere anularea completă a cadrului legal pentru procedură și lansarea practic a unei încredințări directe către SUA pentru rachete NSM de data asta cu firma americană Raytheon. Motivele invocate, mai sus.
„Cine are experiență în luptă cu NSM? În niciun caz SUA, nici măcar nu este acum în dotarea SUA”
„Nu justificați cu elemente false. Soluția noastră se bazează pe o tehnologie extrem de modernă, dovedită în luptă – ceea ce nu este cazul concurentului nostru. Este funcțional „all weather” – pe toate tipurile de vreme – se bazează pe tehnologia de ultimă oră pentru căutătorul rachetei pentru a face față contramăsurilor de viitor”, detaliază Philippe.
Oficialul MBDA spune că a indica NSM ca singură variantă acceptabilă pe baza „experienței armatei SUA” nu reflectă realitatea.
„Cine are experiență în luptă cu Exocet? Multe țări, inclusiv Franța. Cine are experiență în luptă cu NSM? În niciun caz SUA, nici măcar nu este acum în dotarea SUA, nu există absolut nicio experiență operațională până acum. Argumentele folosite sunt părtinitoare, sunt înșelătoare pentru cei care trebuie să ia o decizie – primul ministru, ministrul economiei, ministrul finanțelor. Acest lucru nu este corect, este o distorsiune totală a concurenței și este, de asemenea, dăunătoare în ceea ce privește imaginea”, spune Philippe.
Vicepreședintele MBDA abordează și argumentul „bazelor de date cu caracteristicile/parametrii tactici ai țintelor”.
„De fapt, numai cu NSM e nevoie de acele semnături în infraroșu ale țintelor, deoarece racheta are un căutător în infraroșu, nu puteți ochi ținta dacă nu aveți semnăturile în infraroșu ale țintelor. Dar cu Exocet (n.r. racheta bazată pe radar activ) nu e nevoie de aceste date, deoarece căutătorul nu funcționează în infraroșu. Nu poate fi asta o justificare pentru a cumpăra o rachetă anti-navă, nu poate fi decât doar o justificare pentru a cumpăra NSM”, este de părere reprezentantul MBDA.
Philippe spune că e șocant modul cum România a demarat o procedură competitivă, iar apoi o anulează pentru a se îndrepta către o încredințare directă pe baza unor justificări pe care le consideră părtinitoare.
„Este dreptul României să cumpere de la guvern la guvern. Totuși, atunci când astfel de achiziții guvern-la-guvern devin o regulă și achiziția se face în mod sistematic în format G2G, atunci e o încălcare a reglementărilor europene. (Într-o licitație) nu ai niciodată garanția că vei avea succes. Poți pierde o competiția dacă nu ești competitiv sau dacă cineva este mai bun. Dar să pierzi pe o bază total părtinitoare este partea șocantă. De ce să faci o competiție falsă dacă la final spui „ok, rezultatul competiției nu-mi place, așa că voi cumpăra produse mai scumpe, cu un buget mai mare”?”, spune Philippe.
VIDEO – Lansarea unor rachete antinavă de pe coastă de către Rusia în Marea Neagră
Cum s-a lansat licitația pentru bateriile de coastă anti-navă, ce prespunea și cum ar fi putut fi favorizată NSM de o prevedere inițială
În 2018 MApN, după aprobarea procedurii prin HG-ul pe care acum o vrea abrogată, lansa o procedură competitivă similară unei licitații pentru achiziția de instalații mobile de rachete antinavă care vor fi dispuse pe coasta Mării Negre
Contractul, în valoare de 137 milioane de euro fără TVA, stipula ca furnizorul să fie dintr-o țară NATO sau UE, iar fabricarea unor componente, dar și întreținerea sistemelor să se facă în țară.
Încă de la început un criteriu pus de MApN scoatea practic din cursă toți competitorii, mai puțin NSM. Mai exact, în procedură exista o prevede pentru calificare ca firmele sau asocierile interesate să demonstreze că au livrat începând cu anul 2000 sisteme mobile de lansare de rachete anti-navă de cel puțin 137 de milioane de euro, valoarea prezentului contract. Față de această condiție, singurii care s-ar fi califica ar fi Kongsberg (cu Raytheon) care au livrat sisteme similare cu rachete NSM către Polonia în ultimii ani.
Ulterior, MApN a venit cu o rectificare ce forța logica: și navale militare pot fi considerate sisteme mobile de lansare rachete anti-navă astfel încât orice producător s-ar fi calificat practic să depună ofertă.
Ulterior, din cei patru competitori care s-au arătat interesați – Saab cu RBS 15, Kongsberg cu NSM, Boeing cu Harpoon și MBDA cu Exocet – doar ultimii au depus oferta. Dialogul s-a blocat însă la chestiunile tehnice ce, spun reprezentanții companiei europene, nu ar fi permis niciunui produs să le respecte.
Ulterior, procedura a fost anulată în 2019 și toată lumea aștepta să fie relansată cu un caiet de sarcini ajustat. Nu s-a mai întâmplat.
NSM – În dotarea căror state se mai află racheta
Naval Strike Missile (NSM) este una dintre cele mai noi rachete antinavă și cu capabilități de atac pe uscat dezvoltate și a fost realizată de compania norvegiană Kongsberg, dar oferită la export și de către americanii de la Raytheon, companie care a dezvoltatat sistemul Patriot pe care România tocmai ce l-a achiziționat din SUA.
NSM este o rachetă mai mică și cu un cap de luptă mai ușor față de alte rachete competitoare, și care se bazează pe un senzor infraroșu, nu pe un radar propriu, ceea ce o face mult mai greu de detectat de inamic. Pe de altă parte, tocmai lipsa unui radar și folosirea unui senzor IFR ar putea fi problematic în diferite condiții meteo, deși Kongsberg declară că racheta este „all-weather”.
NSM a fost achiziționată de Polonia în 2008 tocmai pentru un sistem de apărare anti-navă de pe coastă, iar de SUA a fost selectată în 2018 pentru echiparea navelor LCS (Litoral Combat Ship).
NSM va mai intra și în dotarea marinelor din Germania și Malaezia.
Exocet – În dotarea căror state se mai află racheta
Exocet este o rachetă anti-navă cu radar propriu și cu posibilități de atac pe uscat – una dintre cele mai cunoscute și folosite rachete antinavă din lume, primele modele/generații intrând în dotarea unor marine încă din anii 80, folosită extensiv în războiul din Insulele Falklands.
În Europa, în diferite configurații și generații, Exocet se află în dotarea Franței, Germaniei, Greciei, Turciei, Ciprului și Bulgariei.
Modelul oferit României de MBDA a fost MM40 Block 3C, cea mai recentă și modernă variantă ce a fost comandată recent și de către marina franceză.
Achiziția sistemului anti-aerian Patriot a fost relizată printr-un contract G2G cu Statele Unite. Valoarea programului: 3,9 miliarde de dolari
–
Despre achizițiile G2G vs licitații. Ce astfel de achiziții militare majore a făcut până acum România
În ultimii ani România, odată cu sporirea bugetelor alocate Apărării, a făcut mai multe achiziții militare în valoare de câteva miliarde de euro. Marea majoritate, însă, au fost realizate prin încredințări directe, prin acorduri Guvern-la-Guvern (G2G) cu SUA, fără offset-ul clasic de 80% stipulat prin lege, dar prin alte aranjamente care pot presupune și cooperare industrială.
Achiziții prin acorduri G2G sau încredințări/contracte directe:
– Sistemul de antirachetă Patriot – 3,9 miliarde dolari – SUA / Raytheon + Lockheed Martin
– Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS – 1,5 miliarde de dolari – SUA / Lockheed Martin
– Avioane de vânătoare F-16 – 900 milioane dolari – SUA / Lockheed Martin
– Transportoare blindate Piranha 5 – 800 milioane de euro – SUA / General Dynamics prin General Dynamics European Land Systems
– Rachete antitanc – circa 200 mil. euro – Eurospike GmbH (Germania) – joint-venture între companiile Diehl BGT Defence GmbH & Co. KG (Uberlingen, Germany), Rheinmetall Defence Electronics GmbH (Bremen, Germany) si Rafael Advanced Defense Systems Ltd. (Haifa, Israel).
Achiziții militare majore făcute prin licitații:
– Camioane și platforme militare – 216 milioane de euro (circa 750 mil euro acord-cadru) – IVECO/Italia
– Corvete multifuncționale* – 1,6 miliarde de euro – Naval Group (Franța) – *contract încă nesemnat
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro