VIDEO În spatele ușilor închise. Activitatea aproape invizibilă pentru pacienți a laboratorului de analize medicale

​Ce se întâmplă într-un laborator de analize medicale? Accesul este restricționat, activitatea este aproape invizibilă pentru pacienți, însă trebuie să știți că aproximativ 70% dintre deciziile clinice se bazează pe informațiile derivate din testele de laborator.

Medicii din diferite specialități și cei din laborator elaborează împreună algoritmi de diagnostic pentru diferite tipuri de infecție, introduc teste noi, protocoale noi pentru diferite afecțiuni și situații particulare, în beneficiul pacienților.

De fapt, ce este laboratorul?

Este o zonă de diagnostic paraclinic în care activitatea principală este analizarea probelor biologice cu o tehnologie sofisticată, cu protocoale de lucru riguroase, cu specialiști bine pregătiți și un control riguros al calității rezultatelor.

În condițiile unei activități aproape invizibile pentru celelalte specialități și pentru pacienți, laboratorul are uneori șansa de a ieși din anonimat.

Adelina Dragnea, medic primar medicină de laborator și medicul șef al laboratorului PDR MedLife Brașov, ne-a explicat ce se întâmplă în laboratorul de analize, cu trei exemple concrete în care laboratorul a ajutat pacienții, dar și medicii din spital.

1: Infecțiile cu transmitere congenitală

În urmă cu aproximativ 10 ani, ne confruntam cu o problema spinoasă – aceea a infecțiilor cu transmitere congenitală. Ma refer la femei însărcinate care aveau neșansa de a contracta o boală infecțioasă în cursul sarcinii, cu posibilă transmitere la făt (citomegalovirus, virusul rubeolei, toxoplasma gondii, etc).

Testele de laborator erau uneori insuficiente pentru a elucida anumite situații particulare; nu se putea răspunde întotdeauna la întrebarea: “Este cu adevărat o infecție acută?“ Sau, în cazul unei infecții latente: “Este cu adevărat o acutizare a unei infecții latente?”

Pentru aceste paciente, decizia de avort terapeutic era dificilă și greu de asumat.

Trei specialități medicale erau avizate în aceasta problemă: ginecologia/obstetrică, boli infecțioase și laboratorul. Un rol important l-a jucat medicul specialist de boli infecțioase, doctor Roxana Chiris, un medic pasionat care ne-a oferit șansa de a lucra într-o echipă multidisciplinară.

Am elaborat împreună un algoritm de investigare pentru aceste boli infecțioase transmisibile la făt, iar laboratorul s-a preocupat de introducerea unor teste noi de biologie moleculară, a unor teste de datare a infecției și a testelor de confirmare. Am creat, în timp, o rețea de comunicare între membrii echipei, cu eficientizarea etapelor de diagnostic.

Care a fost câștigul?

În acest moment, testele în exces, testele insuficiente sau repetarea nejustificată a unor teste au fost înlocuite de algoritmii de diagnostic specifici pe infecție și pe caz. Atât testele de datare a infecției cât și testele de confirmare au exclus multe cazuri de întrerupere nejustificată a cursului sarcinii.

Pacientele sunt în acest moment consiliate și monitorizate corect, conform ghidurilor internaționale și chiar pot beneficia de tratament specific, de exemplu pentru toxoplasmoza.

Este posibilă testarea și monitorizarea nou-născuților, în situațiile particulare.

Așadar, pentru pacientele însărcinate cu test TORCH pozitiv, există în acest moment o echipă multidisciplinară care oferă șansa de diagnosticare corectă și de tratament adecvat.

2: Screeningul pacienților purtători de bacterii multirezistente

În 2016, am început un alt proiect: screeningul activ al pacienților internați în spitalul MedLife Brașov pentru depistarea purtătorilor de bacterii multirezistente de tip MRSA și ESBL.

Ne-am propus să protejăm eficient pacientul deja colonizat cu o bacterie multirezistentă, pentru că în timpul intervenției chirurgicale scade foarte mult imunitatea și practic se poate infecta, din purtător devine pacient cu boală. Scopul era să controlăm posibila transmitere de germeni multirezistenți între pacienți și cadrele medicale și să păstrăm spitalul curat.

Am reușit prin acest proiect să îmbunătățim comunicarea între personalul medical și pacienți în ceea ce privește controlul și prevenirea infecțiilor/colonizării cu germeni multirezistenți. Din această echipă multidisciplinară face parte medicul infecționist, epidemiolog, medicul de laborator și asistentul șef de spital, iar liantul pacient – instituție medicală este serviciul de Consiliere clienți.

3. Identificarea pacienților cu hipertensiune arterială secundară

În 2017, ne-am înscris într-un alt proiect foarte interesant, de data aceasta cu o alta echipă multidisiplinară coordonată de doctorul Mihai Virciu care este medic endocrinolog și care și-a propus să identifice într-un mod activ pacienții cu hipertensiune arterială secundară.

Din această echipă multidisiplinară fac parte foarte mulți medici: endocrinologi, cardiologi, medici interniști, medici de familie și din laborator, departamentul de biochimie. Am achiziționat echipament nou pentru testarea specifică, am alcătuit protocoalele de lucru, am instruit personalul de laborator și personalul de recoltare.

Rezultatul acestui proiect: în cei doi ani au fost depistate activ peste 20 cazuri noi de hiperaldosternism primar față de 2 cazuri în ultimii 10 ani. În plus, au fost identificate și câteva cazuri rarisime de HTA secundară de cauză reno-vasculară (de exemplu 2 reninoame). Am crescut rata de a identifica corect aceste cazuri, astfel încât am ajuns comparabili cu datele din literatura de specialitate ca și detecție activă a unor cazuri de hipertensiune arterială secundară.

Însă, laboratorul face parte și din echipe permanente, în afara proiectelor, cum este echipa de hematologie alcătuită din clinician și medic de laborator specializat în hematologie și încercăm să punem diagnosticele cele mai corecte pentru cazurile de hemato-oncologie.

În ultimii ani, au fost lansate pe piață o multitudine de teste noi, cum ar fi testele de biologie moleculară și de genetică care vor deschide drumul către o medicină personalizată sau testele de predicție în care se dozează mai mulți parametri biologici ale căror valori sunt utilizate în calcule statistice de încadrare a pacientului într-o grupă de risc (de exemplu, riscul de preeclampsia, riscul de cancer ovarian, riscul genetic de trisomie, etc.).

În acest context, al ofertei extraordinare de analize, pot să afirm că munca în echipe interdisciplinare este de un real beneficiu pentru pacienți, constituind baza pentru medicina viitorului.