Cum vede dezbaterea momentului cineva care le-a vorbit elevilor despre educația sexuală: „De foarte puține ori luăm în considerare nevoile reale ale tinerilor și ne gândim mai mult la valorile proprii”

Este o diferență uriașă dintre scandalul din parlament pe tema educației sexuale și realitatea din teren, din mijlocul tinerilor, crede Gabriel Brumariu, coordonator de proiecte la Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), care timp de mulți ani a mers în sălile de clasă pentru a le vorbi elevilor despre educația sexuală. „Elevii sunt mult mai relaxați, mult mai deschiși, pun întrebări, au nevoie de confirmare sau infirmare a informațiilor găsite pe internet”, povestește acesta pentru HotNews.ro. În opinia sa, educația sexuală nu poate fi făcută o oră pe semestru, ci este necesar să aibă continuitate.

Citește și:

• Câti elevi urmează opționalul de Educație pentru sănătate, în care este integrată și educația sexuală și ce învață în fiecare an, de la clasele primare la liceu / Plus: Educația sexuală, parte a programei la biologie din clasa a VII-a

Amintim că problema educației sexuale în școli a revenit în atența publică după ce, în urmă cu două săptămâni, comisia de muncă din Senatul României – majoritatea PNL-PSD-UDMR – a respins solicitarea președintelui României privind reexaminarea legii care a înlocuit sintagma „educația sexuală” cu „educația sanitară” din Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului și a condiționat-o de acordul scris al părinților.

Plenul Senatului va da un vot asupra ei marți, 22 iunie. Apoi, reexaminarea cerută de președinte va merge în Camera Deputaților, care este for decizional.

• Citește pe larg despre cum s-a votat în comisie și declarațiile de la acel moment: Legea educație sexuală vs. educație sanitară. Senator PSD: ”Am reușit să respingem cererea lui Iohannis. Omul ăsta chiar vrea ca în școli copiilor să li se predea de fragezi practica masturbării” / Vot pentru, doar de la USR

Redăm discuția cu Gabriel Brumariu:

Reporter: Cum vedeți dvs. dezbaterea din aceste zile pe tema educației sexuale în școli?

Gabriel Brumariu: Este o chestiune ciclică, odată la ceva timp revine un mic scandal legat de educația sexuală, fie că vorbim de politicieni, fie de media, odată la ceva timp apare o polarizare a subiectului. Evident că într-o oarecare măsură discutarea subiectului Educației pentru sănătate să o numim așa, este bine să fie făcută dar modul în care se discută, polarizarea lui, problemele care se ridică mi se pare că nu sunt la locul lor și mi se pare că mereu este același scenariu. În ce sens? În sensul în care de foarte puține ori luăm în considerare realitatea din teren și nevoia reală pe care copiii și tinerii o au și ne gândim mai mult la valorile proprii, la anumite credințe pe care le avem, anumite ambiții pe care unii și alții le au.

Sunteți la curent cu nevoile tinerilor, ați avut proiecte cu ei. Care sunt aceste nevoi, din școală și din rândul lor?

Gabriel Brumariu: Educația pentru sănătate – o să o numesc așa pentru că și opționalul este numit așa și este mult mai important decât materia de la biologie.

Problema cu acest opțional este că totuși este urmat, potrivit Ministerului Educației, de doar 7 la sută dintre elevi.

Gabriel Brumariu: Da, și mai este ceva. Nu există manuale avizate și profesorii nu au mai fost pregătiți după 2004, nu au fost alții pregătiți. Și materia este stufoasă și ar trebui intervenit pe ea.

Ca să revin la întrebarea inițială, noi implementăm proiecte de ani de zile. Eu personal am lucrat până acum doi ani coordonator voluntar și atunci am intrat mult în școli. Acum lucrez pe un proiect de teatru participativ, teatru social, unde abordăm problema identității de gen, a violenței bazată pe gen. Și din discuțiile pe care le am cu ei, și la clasă dar și după, este o diferență uriașă față de scandalul pe care îl vedem zi de zi la televizor.

Elevii sunt mult mai relaxați, mult mai deschiși, ei ne cer, de cele mai multe ori vin la noi și ne întreabă când mai venim. Și feedback-ul de la profesori este bun.

Noi facem proiecte extracurriculare, intrăm în diferite ore pe care ni le dau profesorii, fie că este vorba de diriginte sau biologie sau alte ore. Noi avem un contract de colaborare și lucrăm cu acordul părinților, oricum asta exista și până acum, apropo legat de acest scandal din presă.

Iar reacțiile pe care ei le ai sunt absolut minunate, nevoile lor, faptul că stau, pun întrebări, sunt serioși, ne întreabă mult mai mult decât discuțiile cu care noi venim pregătiți. Pentru că noi avem timp limitat. Sunt unii mai curajoși, alții mai puțin curajoși, unii care ne scriu pe mail.

Asta am observat mereu, nevoie de informație, de cunoaștere, nevoia de confirmare sau infirmare a informațiilor găsite pe internet sau a celor pe care le știu de la prietenii lor, de pe grupuri. Unele evident că sunt corecte, altele nu.

ă spunem că această lege – practic, reexaminarea cerută de președinte – va fi respinsă, așa cum se prefigurează. Ce trebuie făcut pe viitor? Este nevoie de mai mult decât se face în prezent?

Gabriel Brumariu: Educația este eficientă cât timp este o educație continuă. Informațiile pe care tinerii le absorb sunt asimilate mult mai bine dacă sunt structurate pe o perioadă mai lungă. Dacă sunt discutate, nu dacă sunt date de-a valma. Nu spun că nu sunt eficiente, pentru că nici noi nu ne permitem să stăm 15-20 de ore la o clasă. Dar asta nu înseamnă că este și o variantă foarte eficientă de lucru.

Este important ca informația să fie livrată corect și complet elevilor, să fie științifică, nu după cum vor unii sau alții, ci să fie exact ceea ce se recomandă de instituțiile mari, și să existe o continuitate a ei.

Doar să faci o oră sau două ore la final de semestru nu cred că ar putea fi livrată toată informația, pentru că educația sexuală cuprinde foarte multe lucruri – de la pubertate, la igienă, la chestiuni psihologice, la violență, la protecție și așa mai departe.

Care ar fi principalele trei, să spunem, chestiuni pe care copiii ar trebui să le cunoască din educația sexuală?

Gabriel Brumariu: La cei mici este foarte important să își cunoască corpul și să știe că pot să spună „nu”. Oricui. Inclusiv în familie, când vin toți și îi iau și îi pupă pe față, ei trebuie să știe că pot spune nu. Ăsta este un exemplu bun pentru elevii de clase mici. Studii din afară au arătat că prin informarea copiilor mici inclusiv cu denumirile tuturor părților corpului îi face mai capabili și mai siguri pe ei în cazuri în care, doamne ferește, apar situații de abuz.

Pentru clasele mai mari, un lucru foarte important – protecția și infecțiile cu transmitere sexuală. De exemplu, în majoritatea discuțiilor pe care le-am avut, tinerii nu știu nimic despre HPV. Și incidența cazurilor de col uterin este foarte mare. Nu numai despre HPV este vorba, despre toate infecțiile cu transmitere sexuală, este important ca elevii să le cunoască. Cel mai bine, înainte să își înceapă viața sexuală. Având în vedere că noi avem anual 600 de nașteri sub 15 ani constant, 19.000 până în 19 ani, eu zic că avem unde să lucrăm.

Și în al treilea rând, partea asta de abuz, de bullying, violență psihologică și fizică, verbală. Este destul de des întâlnită și eu cred că pe unii elevii îi pune destul de mult la pământ. Este un aspect foarte important care face parte din educație pentru sănătate, și bunăstarea elevilor este scopul educației pentru sănătate. De asta spuneam la început, poate dacă s-ar discuta mai mult despre ceea ce se face efectiv în partea de educație sexuală, lumea ar fi mai deschisă.

• Carmen Șuraianu, director executiv al Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), menționa într-un interviu pentru Școala9: „Orele acestea de educație sexuală sunt planificate de școală în cadrul Școlii Altfel sau în cadrul unor ore de dirigenție. Școala este cea care face solicitarea și alege tema pe care și-o dorește abordată. De cele mai multe ori, școlile care vin către noi – pentru că nu noi mergeam către ele – conștientizau că au tinere adolescente însărcinate și atunci alegeau această temă.”

Cîmpeanu: E nevoie de educaţie sexuală

Întrebat, joi seară, la B1 Tv, cum ar trebui tranşată problema privind educaţia sexuală, ministrul Educației a replicat: „Se poate tranşa cu înţelepciune şi cunoscând mai cu seamă realităţile”.

El a menţionat că o învăţătoare din Sibiu i-a relatat că mai toţi elevii pe care îi are dorm în aceeaşi cameră cu părinţii şi fraţii mai mari „şi acolo se întâmplă toate lucrurile”.

„Acolo avem într-adevăr acele mame extrem de tinere, acolo avem o lipsă de educaţie sexuală atât la nivelul elevilor, dar şi la nivelul părinţilor, pentru că, am spus, strategia aceea de educaţie parentală lansată în anul 2018 era binevenită, nu ştiu de ce am oprit-o. Deci e nevoie de educaţie sexuală”.

El a afirmat că programa pentru „educaţie sanitară” o cunoaşte şi „ea are toate acele lucruri necesare”.

„A fost surprinzător chiar şi pentru mine, atunci când am analizat programa şi am ajuns la clasa a XI-a, am zis: uau, deci acolo este chiar totul. Doar că este o disciplină opţională, care se numeşte altfel, care este făcută de 3, 4, 5, 6 la sută dintre elevi, optează pentru acea disciplină, şi care nu sunt absolut sigur că se face în toate şcolile aşa cum ar trebui să se facă”, a adăugat ministrul.

Referitor la faptul că părinţii trebuie să-şi dea acordul pentru ca elevii să studieze această disciplină, Cîmpeanu a arătat: „De asta e nevoie şi de educaţie parentală”.

Eliminarea educației sexuale din școli și înlocuirea cu „educație sanitară” – istoric și context

Problema educației sexuale în școli a reveni în atența publică după ce, săptămâna trecută, comisia de muncă din Senatul României a respins solicitarea președintelui României privind reexaminarea legii care a înlocuit sintagma „educația sexuală” cu „educația sanitară” din Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului și a condiționat-o de acordul scris al părinților.

Senatorii PNL, PSD și UDMR au votat împotriva modificărilor cerute de președintele Iohannis și în favoarea proiectului așa cum a mers el la promulgare anul trecut. Cei de la USR au venit cu amendamente, ei fiind singuri susținători a ceea ce dorea și șeful statului, însă toate aceste amendamente au picat la vot.

Senatorul USR-PLUS Ștefan Pălărie a declarat pentru HotNews.ro că cei de la PNL au motivat cu „rețineri personale” și presiuni din partea alegătorilor din teritoriu să nu voteze în sensul solicitării președintelui Iohannis.

„Noi ne-am străduit să găsim o formulă de convergență cu colegii de la PNL și UDMR pentru a debloca legea și au avut loc mai multe runde de conversații în avans. Cu 24 de ore eram în regulă, apoi ni s-a spus că ei nu vor putea sa cadă de acord pe orice altceva în afară de forma actuală. Cei de la PNL au spus că au rețineri personale și au presiuni din partea circumscripțiilor lor, iar înțelegerea a căzut și legea a rămas în forma în care a fost formulată”, a declarat Pălărie, președinte al Comisiei de Muncă din Senat.

Solicitarea șefului statului de a se reveni la sintagma „educație sexuală” a fost făcută în noiembrie 2020, însă cererea de reexaminare a intrat în dezbaterea parlamentului abia săptămâna trecută.

Legea a fost dezbătută și în plenul Senatului, însă un vot asupra ei se va da marți, 22 iunie. Apoi, ea merge în Camera Deputaților, for decizional.

În 3 iunie 2020, deputații au adoptat proiectul prin care este eliminată sintagma „educație sexuală” din lege, înlocuind-o cu „educație sanitară”. Derularea acestor programe urma să se facă doar cu acordul scris al părinților, potrivit legii votate de parlamentari. Klaus Iohannis a atacat actul normativ la CCR, spunând că, prin modul în care a fost adoptat, precum și prin conținutul normativ, încalcă Constituția.

CCR a decis că legea este constituțională, însă în 4 noiembrie 2020 președintele a trimis-o în parlament pentru reexaminare.

Legea care modifică Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în forma în care a fost trimisă la promulgare, prevedea astfel:

„Art. 46, alineatul i)

• Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”.

Ce solicitase președintele Iohannis în cererea de reexaminare

În cererea de reexaminare, președintele Iohannis preciza că înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților a generat numeroase critici, atât din partea experților din domeniul educației, cât și a organizațiilor neguvernamentale, îndeosebi a celor reprezentative ale tinerilor și elevilor.

„Prin introducerea sintagmei „educație pentru viață, inclusiv educație sanitară”, textul de lege se îndepărtează de principiul „promovării educației pentru sănătate” prevăzut în art. 3 lit. r) din Legea nr. 1/2011. Practic, reglementate în acest mod, programele de educație pentru sănătate sunt evidențiate doar prin educația sanitară, componenta de educație pentru sănătate sexuală fiind, astfel, eliminată sau simplificată la transmiterea în mod exclusiv de informații cu privire la igiena personală. Ideea de educație sanitară este una desuetă, ce nu mai corespunde conceptului actual privind sănătatea publică. Educația sanitară, fiind un termen utilizat înainte de anul 1990, cuprindea doar activități de asigurare a igienei”, se arată în cererea președintelui.

Șeful statului adăuga că importanța educației pentru sănătate, mai ales a educației sexuale rezultă îndeosebi din necesitatea asigurării unui climat sănătos, în deplină siguranță pentru realizarea relațiilor dintre indivizi, care să garanteze integritatea fizică și psihică a acestora.

De asemenea, Iohannis susținea că obligativitatea existenței acordului din partea părinților are ca efect restrângerea accesului copiilor la o educație adecvată, cu atât mai mult cu cât această limitare nu se aplică și în cazul altor tipuri de programe.

„Această măsură legislativă este de natură să creeze un obstacol în realizarea interesului superior al copilului, astfel cum acesta este prevăzut de convențiile internaționale la care România este parte și care trebuie să primeze dreptului părintelui de a decide pentru copilul său”, preciza președintele.