România are cea mai costisitoare schemă de plafonare a prețurilor la energie din UE, însă a uitat să o notifice și la Comisia Europeană / Care ar putea fi consecințele

România nu a notificat Comisia Europeană asupra schemei de plafonare / compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prevăzută de OUG 27/2022, chiar dacă aceasta vizează și consumatorii industriali, pentru care s-ar putea considera ajutor de stat. Potrivit unor surse HotNews.ro, acest lucru ar putea deveni o problemă, deoarece, dacă s-ar sesiza Comisia Europeană, s-ar putea ajunge la sancțiuni mari, inclusiv la obligarea statului de a recupera sumelor alocate pentru subvenționarea prețurilor la consumatorii industriali, adică peste 12 miliarde lei.

Sursele HotNews.ro mai spun că se poate ajunge în această situație dacă „vreun furnizor mai supărat” ar sesiza Comisia Europeană.

În ceea ce privește subvenționarea prețurilor la consumatorii casnici nu este nevoie de nicio notificare a Comisiei Europene.

Ministerul Energiei spune că era atribuția Consiliului Concurenței / Consiliul Concurenței spune că procedura nu putea fi demarată decât la inițiativa Ministerului Energiei

Autoritățile statului evită să vorbească, în general, pe această temă, însă la solicitarea HotNews.ro, Ministerul Energiei a spus că pe data de 23 decembrie 2022, a informat DG Energy din cadrul Comisiei Europene prin intermediul Reprezentanței Permanente la Bruxelles, însă prenotificarea privind ajutorul de stat ar fi fost în sarcina Consiliului Concurenței. Trebuie previzat că OUG 27/2022 privind schema de subvenționare a fost aprobată de Guvern în luna martie 2022.

„Pentru ajutorul de stat autoritatea competentă care prenotifică Comisia Europeană este Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței este singura autoritate competentă în relația cu Comisia Europeană în ceea ce privește constatarea unei măsuri ca fiind ajutor de stat sau de minimis, urmând ca abia apoi să se demareze procedura de prenotificare, respectiv aprobare, de către Comisia Europeană a respectivei măsuri”, se arată în răspunsul transmis de Ministerul Energiei către HotNews.ro.

Pe de altă parte, surse din Consiliul Concurenței spun că procedura nu putea fi demarată decât la inițiativa Ministerului Energiei, care trebuia să transmită toată documentația de pre-notificare. Mai exact, pe ajutor de stat, documentația de pre-notificare este transmisă de inițiatori către DG COMPETITION, prin intermediul Consiliului Concurenței. Sursele din Consiliul Concurenței spun că această documentație nu ar fi fost transmisă.

Consiliul Concurentei este autoritatea de contact în raporturile dintre Comisia Europeana și instituțiile din România.

Cea mai costisitoare schemă de plafonare a prețurilor la energie din UE: 12 miliarde lei de decontat doar

HotNews.ro a analizat măsurile de sprijin acordate de către toate țările UE în vederea reducerii prețurilor la energie și a constatat că România pare a avea cea mai costisitoare schemă de subvenționare și cea mai întinsă ca perioadă de aplicare. Aceasta în condițiile în care criza energetică a trecut, iar piețele s-au calmat.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), sumele transmise de furnizori către decontare se ridică, până acum, la 23,3 miliarde de lei, dintre care 12 miliarde de lei către Ministerul Energiei pentru consumatorii non-casnici.

Acest lucru a fost recunoscut inclusiv de premierul Marcel Ciolacu. „Astăzi, avem cea mai generoasă schemă de plafonare la energie din Europa, pentru că ea acoperă cea mai mare parte din populație și economie. Vom continua să facem asta și anul viitor! Am alocat banii în buget pentru ca schema de plafonare să meargă mai departe”, declara Ciolacu în decembrie 2023.

Majoritatea celorlalte state au mers pe ideea de reduceri sau eliminări de taxe temporare, sprijinirea directă a consumatorilor vulnerabili sau acoperirea de către stat a costurilor cu distribuția, iar perioada de aplicare este mult mai scurtă, unele măsuri expirând deja în unele țări, fără a mai fi prelungite. Spre deosebire de România, multe dintre aceste țări nu au subvenționat prețul către consumatorii industriali.

În România, subvențiile au fost acordate furnizorilor de energie și nu direct consumatorilor, ca în alte state.

Datele analizate de HotNews.ro sunt cele primite de către Eurostat din partea statelor membre, la nivelul lunii octombrie 2023.

Prețul energiei electrice și a gazelor naturale din contractele încheiate între furnizori și consumatorii români, indiferent că sunt casnici sau industriali, a fost printre cele mai mari din UE, în primul semestru din 2023, arată datele oficiale Eurostat.

Care sunt prețurile plafonate

Consumatorii casnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv
Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv
Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh
Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh

Consumatorii noncasnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh
Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale

Consumatorul casnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:

Preț plafonat de 0,31 lei/kWh

Consumatorul noncasnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:

Sursa foto: Animaflora | Dreamstime.com

Alte articole pe tema schemei de plafonare a prețurilor la gaze și energie electrică: