DOCUMENTE Proiectele de modificare a legilor justiției, puse în dezbatere publică până în 31 martie 2021: Dispare Secția Specială, mandatul la conducerea parchetelor crește de la 3 la 4 ani

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat punerea în dezbatere publică, până în 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a celor trei legi ale Justiţiei. Printre modificările propuse se numără desfiinţarea Secţiei speciale, creșterea mandatelor la conducerea parchetelor de la 3 la 4 ani, schimbarea modului de alegere a membrilor CSM și schimbarea modului de lucru, reducerea pragului de vechime pentru procuroriii de rang înalt de la 15 la 12 ani, eliminarea restricției președintelui de a refuza propunerile venite de la MJ, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților, suspendată acum. O altă prevedere este ca procurorul revocat din funcţia de conducere de rang înalt să poată ataca în instanţa de contencios decretul preşedintelui României de revocare din funcţie.

• Iohannis, despre proiectele de modificare a legilor justiţiei: Va fi nevoie de o altă majoritate democratică şi legitimă care să-şi asume şi să voteze legi ale justiţiei corecte

CONSULTĂ AICI:

• Proiectul de lege privind statutul magistraţilor din România
• Proiectul de lege privind organizarea judiciară
• Proiect de lege privind CSM

Ministrul Justiției a spus că întreaga magistratură este invitată la dezbaterea acestor proiecte, până la 31 martie 2021, scopul final al acestor modificări fiind „să redea dreptul cetățenilor de a dispune de o justiție funcțională”.

Principalele modificări propuse celor 3 legi, prezentate de Predoiu:

Principalele modificări propuse legii privind Statutul magistraților:

• Întărirea rolului CSM în organizarea concursurilor, prin intermediul INM, atribuind puteri sportite INM
• Eliminarea modalităților de intrare în magistratură fără concurs, cu excepția magistraților pensionari la instanțe cu număr mare de posturi vacante
• Se elimină schema de pensionare anticipată a magistraților, suspendată acum
• Micșorarea pragului de vechime pentru procurorii cu funcții de rang înalt
• Ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire a procurorilor cu rang înalt: obligativitatea motivării refuzului preşedintelui României de numire în funcţie, fixarea unui termen de 60 de zile pentru emiterea decretelor prezidenţiale în procedura numirii/revocării din funcţiile de conducere
• Posibilitatea atacării în instanță a decretului de revocare în cazul procurorului de rang înalt
• Eliminarea rolului MFP în procedurile de erori materiale ale magistraților
• Revenirea la accesul de judecător la ICCJ prin concurs. Acum este prin interviu
  
• Cerința dublei specializări a judecătorilor la ICCJ
• Creșterea duratei de conducere de la 3 la 4 ani
• Creșterea rolului procurorului general
  

Modificări pentru legea privind organizarea judiciară:

• Desființarea Secției pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, alte dispoziţii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură.
• Reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei
• Abandonarea soluției privind compunerea completelor în apel de 3 judecători și revenirea la formula de 2 judecători
• Limitarea posibilităţii infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate
• Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse în 2018
  
• Procedură detaliată de numire în funcţie în cadrul DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare/selecţie a procurorilor din cele două direcţii, din perspectiva condiţiilor de numire (pregătire profesională, reputaţie, absenţa sancţiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror/judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat potrivit legii prezente şi a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constând într-un interviu ce urmează a fi transmis în direct prin mijloace de comunicare electronică)
  
• Clarificări privind auditarea de repartizare a cauzelor judiciare
• Uniformizarea regulilor referitoare la salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, detaşaţi în cadrul Ministerului Public, stabilind că salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Parchetelor sunt cele prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul DNA, intervenţia legislativă având la bază considerente de echitate

Propunerile privind CSM:

• Aspectele generale și comune ale carierei magistraților sunt de competența plenului, cele specifice carierei – celor două secții
• Sistemul de alegere a membrilor prin scrutin – să fie aleși de către toți judecătorii sau procurorii, nu doar de către cei de la instanțele sau parchetele din care fac parte, cum este acum
  
• Revizuirea normelor privind conducerea Inspecției Judiciare – modul de selecție a șefilor IJ, prin concurs. Tot prin concurs vor fi numiți și directorii de direcții din IJ
• Trecerea la un sistem de lucru în 2 sesiuni ordinare și extraordinare la CSM, la nevoie. În perioada dintre sesiuni, membrii CSM își desfășoară activitatea la instanțe. Ar urma să se aplice după încheierea mandatului actualului CSM
• INM- revenirea la sistemul tradițional de cursuri de 2 ani, față de 4 ani acum
  
• Pragul vechimii procurorilor de rang înalt, redus de la 15 la 12 ani
• Mandatul acestora, majorat de la 3 la 4 ani
• S-a eliminat restricția privind dreptul președintelui de a refuza propunerile venite de la MJ
• Procurorul ierahic superior va putea infirma soluția procurorului de caz doar pe bază de legalitate, nu și pe motive de temeinicie, cum este acum
  
• Aceste proiecte reprezintă o viziune, vom zăbovi asupra lor până când vom avea un larg consens. Vom propune și o metodologie și un calendar de dezbatere. Ne vom consulta inclusiv cu Comisia Europeană

Întrebări:

Aproximativ 1.000 de dosare clasate de DNA. Cum apreciați activitatea DNA din acest an?

• Lupta MJ împotiva justiției nu a încetat. Nu există rezerve. Am încredere în conducerile instalate de a reporni un sistem la un moment dat gripat
• Suntem într-o fază în care trebuie regăsit avantul anticorupție
• Sunt convins că în curând vom avea și dosare care ajung la stadiul de a fi trimise în judecată. Nu e momentul să ne pierdem încrederea

• Secția specială a fost o eroare, indiferent care au fost motivele. Este o soluție greșită. Dincolo de celebrele gaf, principala problemă este că nu poate asigura un nivel suficient de combatere a corupției. Nu se poate fizic să faci asta cu câțiva procurori localizați în București
• El a estimat că proiectele vor ajunge să fie dezbătute de noul Parlament după 1 martie

Lansați procedura pentru funcția de procuror-șef DIICOT sau așteptați intrarea în vigoare a noii legi?

• O să lansăm la un moment dat. E de cântărit dacă așteptăm noile legi sau dăm întâietate unui obiectiv de a stabiliza cumva această funcție

• Depinde și de modul în care toată lumea va ști să copereze, am prevăzut un termen de 6 luni pentru dazbaterea legilor, dar nu ne oprește nimeni să ne înțelegem mai repede
• Acum situația este diferită – nu avem o întreagă pleiadă de funcții goale, avem o singură funcție, deja instituția e turată într-un ritm de lucru, are și adjunct
• Nu e o urgență de o asemenea gravitate încât să spunem că mâine trebuie să facem ceva. Asta nu înseamnă că trebuie neglijată problema
• Nici așa un termen lung nu e rezonabil, trebuie cântărit, o să vă anunț
• O să mai consult și procurorul general, CSM – Secția de procurori. Nu vreau să iau o decizie până atunci

……………………………..

Este vorba despre modificările aduse celor trei legi ale justiției – Legea 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Miercuri seară, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre proiectele de lege reparatorii menite să corecteze legile Justiției, el spunând că România are multe restanțe, printre care și recomandările MCV și GRECO, care trebuie implementate cât mai curând, dar că „actuala majoritate PSD din Parlament a dovedit că orice proiect bine intenționat poate fi distrus în doar câteva zile”. „Va fi nevoie de o altă majoritate care să-și asume legi ale justiției coerente. Proiectele au rolul de a repune pe fundamente corecte mecanismele de funcționare a justiției”, a spus Iohannis.

Raportul CE privind statul de drept publicat miercuri arată că actualul Guvern și-a exprimat dorința de a se angaja într-un dialog cu sistemul judiciar și cu partidele politice pentru a corecta măsurile controversate și a subliniat, de asemenea, că situația politică actuală nu prevede condițiile pentru a obține un consens larg și majoritatea necesară în Parlament. Este puțin probabil că astfel de reforme vor fi făcute înainte de a avea loc noi alegeri parlamentare. Faptul că aceste modificări rămân în vigoare creează incertitudine pentru funcționarea sistemului judiciar în ansamblu și pentru independența, statutul și cariera magistraților, notează CE.

CE mai arată că Secția pentru investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ) rămâne la locul său, în ciuda criticilor. Actualul ministru al Justiției a început consultări cu privire la un proiect de propunere pentru desființarea SIIJ, dar atât pandemia COVID-19, cât și situația politică a împiedicat acești pași, iar SIIJ rămâne operațională, mai arată CE.

”În pofida progreselor înregistrate de România în lupta anticorupţie în ultima decadă, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017 – 2018 au ridicat semne de întrebare în ceea ce priveşte sustenabilitatea reformelor anticorupţie”, mai arată CE.

Potrivit raportului, chiar dacă actualul context politic implică mai puţine dispute, instituţiile-cheie din justiție se confruntă cu provocări, cu impact asupra implementării cadrului legal şi asupra capacităţii instituţionale.