Legea lui Șerban Nicolae prin care s-ar fi instituit paradisuri fiscale este neconstituțională – decizie CCR

Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii ridicate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, iniţiată de fostul senator PSD Şerban Nicolae este neconstituțională, a decis miercuri Curtea Constituțională.

Este a doua oară când CCR declară neconstituțională legea inițiată de Șerban Nicolae. Prima dată a fost în iunie 2019. După decizia de atunci a CCR, actul normativ s-a întors în Parlament, unde a suferit modificări fără substanță, fiind votat din nou de parlamentari în noiembrie 2020.

CCR a discutat miercuri sesizările de neconstituționalitate formulate de Guvern și de către președintele Klaus Iohannis referitoare la neconstituționalitatea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

Curtea a decis, cu unanimitate de voturi, admiterea obiecțiilor de neconstituționalitate și a constatat că actul normativ este neconstituțional în ansamblul său, potrivit unui comunicat al CCR.

• Consultă aici textul sesizării făcute de președinte la CCR

În 3 noiembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede scutirea de impozite a terenurilor din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat pe care se desfășoară activităţi economice de agrement, turism, etc. Proiectul de lege fusese inițiat de fostul senator PSD Șerban Nicolae și amendat în Camera Deputaților.

Practic, legea prevedea că terenurile vor fi scutite de taxa pe teren, iar activitățile economice desfășurate pe acestea, inclusiv turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul și serviciile conexe acestora, vor beneficia de TVA redus, dar și de impozite și taxe locale reduse cu 50%.

Ce prevedea exact actul normativ:

• Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţa mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică. Regimul derogatoriu se aplică şi unor părţi din terenurile a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare.
• Regimul fiscal derogatoriu prevăzut de prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi construcţiilor civile edificate pe terenurile reglementate de actul normativ, dacă sunt utilizate pentru activităţile de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul.
• Activităţile economice ce se pot autoriza pe terenurile prevăzute în lege sunt cele de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul, precum şi cele de servicii conexe acestora.
• Pentru construcţiile şi activităţile economice prevăzute de prezenta lege, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit dispoziţiilor Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Codul fiscal, se reduc cu 50%”.
• Totodată, unităţile administrativ-teritoriale vor concesiona suprafeţele disponibile din aceste terenuri exclusiv pentru aceste activităţi economice.
• La solicitarea unităţilor administrativ – teritoriale, în termen de 90 de zile de la primirea solicitării, Guvernul identifică terenurile susceptibile de a fi incluse în categoria celor descrise şi asigură intrarea acestora în domeniul public al statului şi administrarea unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare.