VIDEO Ministrul Justiției la HotNews LIVE. Stelian Ion îi răspunde lui Ludovic Orban: A turna gaz pe foc e greșit / Pensia medie a magistraților, în jur de 16.000 de lei

Ministrul Justiției, Stelian Ion, răspunde criticilor liderului PNL, Ludovic Orban, legat de lipsa consultărilor în coaliție pe modificările legilor justiției spunând că „a turna gaz pe foc este greșit”. El a afirmat luni, la interviurile HotNews.ro LIVE, că aceste modificări vor fi dezbătute în perioada următoare în Parlament, chiar și în guvern. „Este nerealist să discutăm 600 de articole”, a spus Stelian Ion, întrebat dacă aceste modificări au fost sau nu discutate în alianța de guvernare. Cel mai optimist termen de adoptare a acestor trei legi este finalul anului.

• Stelian Ion: Nu am o relație bună cu CSM. Justiția e un serviciu public, nu este despre și pentru magistrați, este despre și pentru oameni
  

• Ministrul Justiției, despre procurorul general: Avem un dialog bun, dar nu putem confunda modul în care interacționăm cu rezultatele concrete
• Ministrul Justiției: Procesomanii, una dintre cauzele supraîncărcării instanțelor. Creșterea taxei de timbru, posibilă variantă

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a fost invitatul interviurilor HotNews.ro LIVE, luni, de la ora 11.00. Interviul a fost transmis pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției:

Top 5 probleme din Justiție:

• Prima: volumul de lucru, foarte multe dosare. De departe este cea mai mare problemă, care se repercutează asupra eficienței actului de justiție și asupra modului în care este percepută justiția de către cetățeni. Așteaptă ani de zile o soluție și când o primesc sunt nemulțumiți că au așteptat prea mulți ani. E o performanță negativă să nemulțumești pe toată lumea, inclusiv pe cei care câștigă.
• O altă problemă este modificarea legilor Justiției din ultimii ani, modificări nenecesare și nocive, care trebuie corectate urgent și asta ne-am și propus
• Sunt alte probleme legate de numărul redus de magistrați, grefieri. Din păcate, foarte mulți vor să iasă la pensie. Legea le permite să iasă la pensie la o vârstă fragedă și este anormal.
• Sunt multe probleme legate de chestiunile administrative – avem în vedere renovări de sedii, construirea unor sedii noi. Când nu ai spații adecvate și cele necesare e o mare problemă și creează o percepție negativă
• Lipsa unei digitalizări masive

Ați definitivat și trimis recent către CSM proiectele de modificare a celor trei legi ale justiției. În conferința de presă în care ați anunțat acest lucru, ați spus, citez, „consultarea publică a fost una consistentă”. În același timp, însă, liderul PNL, Ludovic Orban, a acuzat că aceste modificări nu au fost discutate în coaliție și că nici nu a existat o dezbatere publică amplă în societate. V-ați consultat cu colegii de coaliție și nu a știut dl Orban?

• Chestiunile de acest ordin este foarte bine să fie discutate în cadrul Coaliției. A turna gaz pe foc e greșit pe niște legi atât de importante. Discuțiile de natură politică trebuie purtate în Coaliție.
• Aceste legi nu sunt produsul unui singur om.
• Va urma avizarea de către CSM, vor veni și de acolo observații.
• Am considerat întotdeauna că am sprijinul colegilor din Coaliție.
• E obligatoriu să existe dezbateri, ele se vor purta în primul rând cu colegii din coaliție și ceilalți parlamentari. Observațiile punctuale ale colegilor din Coaliție vor fi avute în vedere pentru forma finală a proiectelor.
• N-am nicio indoială că legile vor fi foarte bune.

Când putem vedea aceste legi puse în practică?

• Depinde de cum vor decurge dezbaterile parlamentare. Îmi doresc să intre în acest an în vigoare.
• Cel mai optimist termen de adoptare este în a doua sesiune, finalul anului ar fi un termen rezonabil. Cel mai pesimist ar însemna să se amâne anul viitor. Și ar însemna un blocaj, dar nu e o variantă realistă. Vor fi încercări de a bloca aceste proiecte

Care va fi beneficiul lor direct pentru justițiabili?

• Încredere sporită în actul de justiție. Aceste proiecte pun mai mult accent pe meritocrație, de la modalitățile de admitere în magistratură, la numiri.

• Nu putem crea un sistem care să fie absolut independent, în sensul în care să nu răspundă în fața legii.

Care credeți că vor fi punctele de divergență cu CSM?

• Îmi doresc să obținem un aviz favorabil din partea CSM pe legile justiției. Nu e nicio tragedie să avem puncte de vedere diferite, dar important să înțelegem cu toții că avem nevoie de aceste legi.
• Este posibil să existe discuții chiar pe procedura de alegere și de revocare a membrilor CSM. Este posibil să fie discuții și pe această viziune că si judecătorii, și procurorii sunt magistrați, avem un singur Consiliu Superior al Magistraturii
• Au existat în ultimii ani încercări de desprindere, de trimitere a Ministerului Public în altă zonă. Sunt voci care spun că procurorii nu ar mai trebui să fie magistrați, dar aceasta este o chestiune care ține de o Constituție care nu este în vigoare acum. Deci nu putem purta acum aceste discuții acum.
• Această dezbatere se reflectă și asupra modului în care acționează CSM, în plenul său sau pe secții – secția pentru judecători, secția pentru procurori. Tendința a fost să se separe foarte mult cele două activități și nu aceasta a fost intenția celor care au scris Constituția. Repet, CSM e un organism colectiv unic și în mare parte chestiunile care țin de magistratură ar trebui discutate în plen, unde este reprezentată și societatea civilă.
• Ar trebui o discuție asupra modului în care sunt desemnați acești reprezentanți ai societății civile. Trebuie o mai mare responsabilizare pentru că ideea că nu e bine să avem acești reprezentanți e greșită. Poate că e adevărat că sunt criticabile anumite luări de poziție, dar asta nu trebuie să ducă la concluzia că sistemul e unul greșit. Nu am gândit legea pentru x sau y care acum e ministru sau membru CSM, ci am gândit astfel încât aceste instituții să funcționeze indiferent cine e ministru sau membru CSM

Face CSM politică?

• Un fel de politică în zona justiției putem spune că face, pentru că sunt luări de poziție care țin de anumite propuneri legislative. Nu este neapărat un lucru rău.
• Rolul CSM e de a garanta independența justiției și pe aceasta ar trebui să își concentreze întreaga activitate, nu pe a lua rolul Ministerului Justiției în privința administrării.
• Sunt chestiuni care trebuie analizate cu mare atenție. Fiecare trebuie să ne vedem și să ne înțelegem foarte clar rolul pe care îl avem potrivit Constituției și să nu încercăm, pas cu pas, să acaparăm atribuțiile care revin unor alte organisme.

Își înțelege CSM acest rol de garant al independenței justiției?

• Eu am încercat să am o colaborare foarte bună cu CSM și voi face lucrul acesta indiferent că nu voi fi de acord cu unele măsuri, cu unele poziții și acțiuni din zona CSM. Oamenii vin și pleacă din aceste funcții. E foarte important să recâștigăm încrederea în instituții și e o instituție fundamentală a statului român.
• Indiferent că îmi plac sau nu unele luări de poziție sau acțiuni, că vin sau nu unele atacuri din acea zonă, voi continua să militez pentru o bună înțelegere între Ministerul Justiției-CSM.

Aveți o relație bună cu CSM?

• Nu, nu consider că există o relație bună cu CSM, dar am făcut tot posibilul să existe o astfel de relație. Din punctul meu de vedere, nu am ce să îmi reproșez. Sunt chestiuni care nu ar trebui să supere pe nimeni și care ar trebui discutate fără atâta patos. Până și chestiunile privind desființarea Secției speciale s-au transformat într-o rafală de emoție și într-un război total pe care l-am avut și în anii trecuți și pe care nu mi l-aș fi dorit în acest mandat.
• Din păcate, magistratura e un pic scindată, unii spun într-un fel, alții spun în alt fel. Judecătorii între ei nu au aceeași opinie pe chestiuni foarte importante, judecătorii și procurorii iarăși au viziiuni diferite
• Cu toate astea, trebuie să înțelegem că justiția este un serviciu public, nu este despre și pentru magistrați, este despre și pentru oameni. Și sunt foarte mari așteptările

Cum ați califica, pe scurt, demersul președintelui CSM, care a sesizat Inspecția Judiciară după ce ați vorbit într-un interviu despre ”preluări de dosare cu japca” de către unele unități de parchet de la altele?

• Este atribuția sefului CSM să sesizeze Inspecția Judiciară. Este dreptul lui.
• Aceste tensiuni sunt în centrul atenției, fac obiectul unei monitorizări din partea presei, dar nu-mi doresc să escaladăm acest conflict.

Ați sesizat Inspecția Judiciară și ați cerut procurorului general un control la parchete, după clasarea dosarului 10 august, pentru a verifica cum sunt declinate sau preluate anumite dosare. A trecut aproape o lună, aveți un răspuns?

• Nu am niciun răspuns, dar voi avea. E o analiză nu doar cantitativă, ci și calitativă care cere ceva timp.

Dosarul Colectiv, privind intervenția autorităților, ce soluții aveți ca să nu mai vorbim despre trenare?

• Analiza pe care o aștept de la PG va fi o bază foarte solidă pentru a lua măsuri.
• Nu putem lua măsuri vizavi de un dosar sau altul, trebui văzut fenomenul.
• Genul ăsta de ping-pong între unități de parchet nu ar trebui să mai existe.
• Aștept acea informare din partea PG în termen nomal ar fi de 30 de zile. Vom vedea dacă va cere o prelungire.
• Important este să se vadă că ne-am apucat de treabă.

O altă problemă e cea legată de pensionări. Anul acesta, câți au plecat din sistem prin pensionare?

• Anul acesta au plecat în jur de 129 de judecători, 29 de procurori. Este mult.
• Problema e că pensia e la un nivel mai mare decât salariul. Este o invitație de ieșire la pensie.
• Pensia medie – din câte cunosc în jurul sumei de 15.000-16.000 de lei.
• Când ajungi la vârsta de pensionare, e greu să rezisti unei asemenea tentații.
• Anul acesta va fi o soluție legislativă pe această chestiune.
• În această sesiune cred că trebuie începute discuțiile în parlament.

A trecut mai bine de un an de la numirea șefilor PG și DNA. Cum evaluați?

• Urmează bilanțul Parchetului General, DNA a avut deja acest bilanț de activitate. Apreciez pozitivă activitatea DNA, categoric. Într-o perioadă de pandemie, au avut multe dosare în lucru, nu a scăzut activitatea acolo. Am văzut și trimiteri în judecată și a scăzut rata achitărilor. Este un trend foarte bun.
• Așteptăm și bilanțul Parchetului General. Bilanțurile celor trei mari parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT – vor sta la baza unei analize, voi face un rezumat cu concluziile, pe care îl voi înainta parlamentului.
• Vă pot spune că am un dialog bun cu doamna procuror general (Gabriela Scutea) și a avut niște puncte de vedere foarte pertinente și când am discutat despre desființarea SIIJ.
• Dincolo de asta, Parchetul General nu are în competența sa foarte multe categorii de infracțiuni pe parte de urmărire penală.
• Aștept cifrele. Dincolo de modul de modul de relaționare, care este unul foarte bun, unul corect instituțional, așteptăm să vedem cum se reflectă aceste cifre în activitatea propriu-zisă. Nu putem confunda modul în care interacționăm cu rezultatele concrete și va avea loc în curând acest bilanț și vom discuta pe cifre.

În cât timp sperați să aveți un răspuns de la Comisia de la Veneția pe superimunitatea magistraților?

• În mai-iunie sper să avem un răspuns. Această discuție va fi definitivată în cadrul legilor justiției.
• Comisia de la Veneția s-a exprimat destul de prompt de fiecare dată.
• E foarte important să desființăm această Secție – SIIJ.
• Vom cere avizul Comisiei de la Veneția și pentru cele trei legi ale justiției. Comisia s-a exprimat destul de prompt de fiecare dată. la fel mă aștept și acum.
• Când estimați că va fi desființată efectiv Secția specială?
• După cum știți proiectul este la Senat, joia aceasta va avea loc o discuție în Comisia juridică. Vom vedea care va fi decizia la nivelul alianței – dacă mergem mai departe cu acest proiect sau așteptăm avizul Comisiei de la Veneția. Repet, din punctul meu de vedere ar trebui să mergem înainte cu acest proiect, pentru că această chestiune de garanții suplimentare pentru magistrați, avize pentru trimiterea în judecată se pot discuta în cadrul legilor justiției.
• Vom vedea decizia în alianță, dar e foarte important să desființăm cât mai repede Secția specială.

Ce deficit există în instanțe si parchete?

• Sunt două elemente din care decurge deficitul de procurori și judecători: blocarea examenelor de admitere în magistratură și pensionările.
• Anul trecut, cel puțin, nu s-a organizat niciun examen de admitere în magistratură. Legea promovată a fost blocată la Curtea Constituțională, sunt 2 articole declarate neconstituționale, așteptăm motivarea și vom face modificări astfel încât legea să permită intrarea în magistratură cât mai repede.
• Deficitul este în continuă evoluție. Am făcut apel către magistrați să nu se grăbească și să nu iasă la pensie pentru că lucurile se vor elibera din punct de vedere al condițiilor de muncă, va exista și stabilitate legislativă.
  La fel, este și un număr mic de grefieri, iar aici discuția e legată de buget. Avem propunere de creștere a numărului de grefieri, ar fi nevoie, dar ne lovim de partea de buget. E o perioadă foarte grea pentru toată țara și înccercăm să facem economii, astfel încât toate zonele societății să poată funcționa.
• Uitându-ne la ce se întâmplă în alte țări, nu aceasta este soluția pe termen lung, să avem foarte mulți judecători, ci ca mecanismele, ca accesul la justiție să fie unul suplu, ca oamenii să meargă către justiție pentru cauze care merită, Uneori, oamenii se judecă pentru chestiuni absolut mărunte, iar asta ține și de cultura noastră. Sunt așa-zișii procesomani. La instanța supremă este cazul unei persoane care are mii de dosare, iar asta îngreunează, blochează activitatea. Și la alte instanțe sunt persoane care au sute de procese.
• Este și aceasta o cauză. Împreună cu ICCJ, unde problema este acută, vom căuta să găsim soluții pentru a filtra aceste acțiuni, pentru a găsi eventual niște filtre administrative. În momentul în care cererile nu sunt conforme, nu îndeplinesc toate condițiile, ar fi de gândit un mecanism astfel încât să nu fie considerare cereri de chemare în judecată și să se claseze, pur și simplu. Sau dacă sunt repetitive, cu același obiect. Chestiunea aceasta trebuie să vină în primul rând dinspre instanțe, pentru că ele se confruntă cu aceste situații.

Ar putea fi majorate taxele de timbru?

• Și aceasta este o variantă. Trebuie văzut în ce măsură taxele mai mari să nu împiedice accesul la justiție.
• Sunt 2 chestiuni care trebuie avute în vedere: taxele să fie de așa natură astfel încât să nu blocheze accesul la justiție, dar să fie și de natură să descurajeze anumite procese șicanatorii. Uneori se formulează cereri numai în scop șicanator. Adică te dau în judecată pentru că pot și pentru că vreau să îți fac rău, nu și pentru că aș avea neapărat o problemă de dreptate de soluționat.
• Este o părticică din aceste motive care duc la aceste blocaje și la termene nerezonabile de soluționare în instanță.

Sunteți al 22-lea ministru al Justiției în România post-revoluționară. Un exemplu de „așa da” și „așa nu” dintre predecesorii dvs?

• Așa nu, evident Florin Iordache
• Așa da, Valeriu Stoica, deși am auzit și critici. Măsurile pe care le-a luat la vremea respectivă au fost foarte bune. A fost o perioadă în care foarte mulți absolvenți de Drept au intrat în magistratură, a fost o selecție bună.