Lista miniștrilor din Guvernul Ciucă acuzați de plagiat plus alte nume celebre

Lucian Bode este al treilea ministru din actualul guvern acuzat de plagiat, după foștii săi colegi de la PNL Florin Roman și Sorin Cîmpeanu, care au demisionat în urma acuzațiilor de plagiat. Însuși premierul Nicolae Ciucă este acuzat că și-a plagiat teza sa de doctorat.

​Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, și a ajuns la concluzia că „suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”, iar „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a reacționat pe Facebook după decizia UBB, susținând că demersul universității este „un precedent extrem de periculos nu doar pentru lumea academică, dar și pentru principiile care guvernează statul de drept” și că teza sa de doctorat „a parcurs absolut toate etapele de analiză și a trecut cu succes prin toate filtrele de verificare”.

• Lucian Bode nu demisionează după decizia de plagiat: Voi merge înainte, în instanță, pentru că e singura cale corectă. Regret că UBB a dat curs unor presiuni

• Reacția Emiliei Șercan după ce UBB a confirmat că Lucian Bode a plagiat o cincime din lucrarea de doctorat

El a susținut că Universitatea Babeș-Bolyai „s-a grăbit să dea curs acestor presiuni, fără a aștepta soluția instanței de judecată” și că se va adresa instanței „pentru că este singura cale corectă și legitimă pentru a tranșa acest caz care a depășit nu doar limitele legii, dar și ale rațiunii”.

Verificările UBB au fost declanșate după ce jurnalista Emilia Șercan a scris că ministrul de Interne ar fi plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat.

Lucian Bode, care și-a susținut teza de doctorat în 2018 – la doi ani după ce verificarea lucrărilor doctorale cu softul a devenit obligatorie prin lege – a folosit o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului menită să fenteze acest nou filtru de prevenție a fraudei, a scris Emilia Șercan într-un articol în PressOne.

La începutul lunii noiembrie 2022, Comisia de etică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) a transmis că teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode include doar „erori de citare” și „unele fragmente plagiate”. Într-un mesaj postat atunci pe Facebook, Lucian Bode a „salutat” publicarea rezultatelor evaluării UBB, el susținând că în niciun moment nu și-a însușit ideile altora și nici nu a dat impresia că-i aparțin. În urma scandalului din spațiul public, UBB a anunțat că teza de doctorat a lui Bode va fi reanalizată, spunând că va coopta în analiză și experți internaționali independenți.

„Când albul devine negru”

Lucian Bode este al treilea ministru din actualul executiv acuzat de plagiat, după foștii săi colegi de la PNL Florin Roman și Sorin Cîmpeanu.

În decembrie 2021, Florin Roman a demisionat din funcția de ministru al Digitalizării, după ce ziarul Libertatea a scris că acesta şi-a plagiat disertaţia de master susţinută la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu, în 2012.

Mai mult, el a fost acuzat că și-a trecut în CV o licență la Universitatea Babes Bolyai, deși nu a urmat cursurile universității respective. Florin Roman și-a trecut în CV că este licențiat în Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, ale cărei cursuri a scris că le-a urmat între 19992-1996. Rectorul UBB, Daniel David, spunea că Roman nu a urmat cursurile acestei universități, ci pe cele ale unui colegiu din Alba Iulia, iar pentru că acesta nu era acreditat a dat examenul de absolvire la UBB.

Era al treilea neadevăr descoperit în CV-ul vicepreședintelui PNL, în decurs de 10 zile. Inițial, Florin Roman a spus că nu-și găsește cartea publicată la Editura Academiei, apoi a recunoscut că n-a scris-o. După aceea a declarat că, de fapt, cartea e un articol, dar nici pe acesta nu l-a găsit. Libertatea a arătat că 10 pagini din 10 verificate din masteratul ministrului cercetării sunt plagiate la literă din lucrarea unui profesor din Timișoara.

„Am înaintat azi demisia din funcția de ministru, mulțumind premierului și echipei guvernamentale. Când albul devine negru, când orice vorba îți este răstălmăcită, când îți asumi erori materiale, dar se ajunge la linșaj din prima zi de mandat, este prea mult. Nu vreau ca acest scandal sa afecteze activitatea Executivului”, susținea Florin Roman.

„Un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”

În 22 septembrie 2022, Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Educației, după ce timp de câteva zile a răspuns sfidător și ironic în fața acuzațiilor de plagiat.

Sorin Cîmpeanu a fost acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini din munca a doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, alături de care a semnat, în 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar.

Jurnalista Emilia Șercan a scris în PressOne că Sorin Cîmpeanu şi-a însuşit prin plagiat 13 capitole publicate anterior sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

În replică, Sorin Cîmpeanu a susținut că cei care au lansat acuzațiile de plagiat la adresa sa „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei” şi că îndrumătorul de lucrări practice pe care şi-a pus semnătura „a fost realizat foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor”. El a mai spus că astfel de acuzații sunt lansate de către cei care „îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei”, pe care i-a catalogat drept „analfabeți puri”.

HotNews a scris la acel moment că șapte din cei 24 de miniștri ai Educației pe care i-a avut România după Revoluția din decembrie 1989 au fost suspectați de plagiat. Până la Cîmpeanu, unul singur – Ioan Mang – a demisionat în urma acuzațiilor de plagiat, deși a susținut că nu a plagiat și că autorii unor articole i-ar fi trecut și numele pe acestea fără ca el să știe pentru că era șeful lor și „așa se obișnuia atunci în învățământ”.

• Lista miniștrilor Educației din România acuzați de plagiat

Trei premieri acuzați de plagiat

Nicolae Ciucă

Însuși premierul Nicolae Ciucă este acuzat de plagiat în teza sa de doctorat în urma unei anchete publicate în ianuarie 2022 tot de jurnalista Emilia Șercan. Conform acesteia, teza include cel puțin 42 de pagini plagiate din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat, se arată jurnalista.

Nicolae Ciucă a obținut anularea, în instanță, a solicitărilor depuse la CNADTCU pentru verificarea suspiciunilor privind teza sa de doctorat.

Ciucă a dat în judecată Ministerul Educaţiei şi CNATDCU, acţiunea fiind deschisă la Curtea de Apel Bucureşti. Avocaţii premierului au cerut anularea celor trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat. Aceste sesizări au fost depuse la CNATDCU după ce jurnalista Emilia Şercan a afirmat că cel puţin 42 de pagini, dintr-un total de 138, din teza de doctorat a premierului Ciucă au fost plagiate.

Parchetul General – structura care a preluat o parte din atribuțiile Secției speciale – are în lucru un dosar în care este cercetat modul în care, în luna aprilie, la Curtea de Apel București, a avut loc repartizarea aleatorie a dosarului vizând teza de doctorat a premierului, au confirmat pentru G4Media mai multe surse judiciare. În acest dosar, Nicolae Ciucă a obținut din partea judecătorului Marius Iosif o sentință prin care au fost anulate cele trei sesizări depuse, în luna ianuarie, pentru verificarea suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat.

Nicolae Ciucă este al treilea premier al României implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Lista premierilor acuzați de plagiat a fost deschisă de Victor Ponta, care între timp și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, și Mihai Tudose, care a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță.

Victor Ponta

Cel mai cunoscut caz de plagiat este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, iar până la momentul în care instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor a venit după o serie întreagă de evenimente și la capătul a opt ani de la dezvaluirile de plagiat din revista Nature (iunie 2012).

Mai exact, în iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în drept.

Instanţa supremă a respins recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor.

Pe 1 august 2016, ministrul Educaţiei la acea vreme, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta. Ordinul ministrului Educaţiei a venit ca urmare a deciziei luate de CNATDCU în data de 27 iulie 2016, prin care s-a confirmat că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat.

Ponta a deschis atunci două procese în instanţă, în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului Educaţiei, însă acţiunile sale au fost respinse.

• Îndrumatorul stiintific al lui Victor Ponta pentru această teză de doctorat a fost Adrian Năstase, care în 2003 era prim ministru al Romaniei. Victor Ponta era la acel moment secretar de stat in cabinetul Năstase.

În cazul plagiatului lui Ponta a fost implicat și actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Astfel, în decembrie 2014, la scurt timp după numirea lui Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației, a fost adoptată o OUG prin care li se permite doctorilor să renunțe la titlul de doctor, modificând astfel Legea Educației. Această modificare venea la scurt timp după ce Victor Ponta anunțase că renunță la titlul de doctor, însă nu exista bază legală pentru această măsură. Cîmpeanu motiva că „altfel nu am cadru legal sa indeplinesc cererile venite din partea societatii civile si academice”, in ceea ce priveste titlul de doctor al lui Victor Ponta.

Principalele momente și articole HotNews.ro în cazul verdictului de plagiat al lui Victor Ponta:

• 18 iunie 2012: BREAKING NEWS Revista Nature: Premierul roman Victor Ponta este acuzat de plagiat
• 29 iunie 2012: CNATDCU: Victor Ponta A Plagiat. Este plagiatul de tip copy-paste
• iulie 2012: VIDEO Universitatea din Bucuresti a decis ca Victor Ponta A PLAGIAT
• Cine sunt „profesorii remarcabili” in fata carora si-a sustinut Ponta teza de doctorat in 2003: Avocatul Poporului, presedintele Curtii Constitutionale, ‘Parintele Constitutiei’ si presedintele Curtii de Conturi de la acea vreme
• martie 2013: Ministerul Educatiei a decis sa ia in considerare verdictul CNE si sustine ca Victor Ponta nu a plagiat
• iulie 2016: Verdict final al CNATDCU: Victor Ponta a plagiat
• iulie 2020: Ponta rămâne fără titlul de doctor în drept. Decizia Instanței Supreme este definitivă

Mihai Tudose

Fostul premier PSD Mihai Tudose (în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018), în prezent europarlamentar PSD după ce a fost ales pe listele Pro România, a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat obținută la Academia SRI într-un articol din 2015 al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Tudose era atunci Ministru al Economiei în guvernul condus de Victor Ponta.

• „Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din alta lucrare de doctorat, susținută, cu un an mai devreme, de comisarul-șef Radu Andriciuc, la Academia de Politie ‘Alexandru Ioan Cuza’. Din doctoratul comisarului-șef s-au copiat inclusiv părți din concluzii, câteva anexe și chiar o secțiune din bibliografie”, potrivit Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigație.

Potrivit CRJI, lucrarea de doctorat a lui Tudose, cu titlul „Infrastructura critica – model si strategie manageriala”, a fost sustinuta în 2010 la Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” și publicată apoi la RAO International Publishing Company.

Ministrul Tudose a declarat pentru CRJI că la momentul redactarii lucrarii „erau alte vremuri”. „E vorba de Andriciuc si de niste texte de pe Internet, dar nu e vorba de mai mult de doua-trei pagini si nu sunt preluate cuvant cu cuvant. Am avut acordul scris al autorilor. Poate am fost si putin neglijent, dar era ca si cum as face o lucrare de geometrie: nu pot pretinde ca am inventat eu Teorema lui Pitagora”, a explicat Tudose, care a povestit un eveniment din timpul redactarii: „Am scris un capitol pe plaja, cu pixul, si dupa ce l-am bagat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reiesind ca era copiat in proportie de 15%”. Pentru acest articol, lucrarea lui Tudose nu a fost verificata cu un astfel de soft.

De precizat că în 2013, Mihai Tudose a ajuns conferentiar universitar la Academia Nationala de Informatii a SRI.

În iulie 2017, la o lună după ce a fost desemnat prim-ministru, Tudose a fost reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru plagiatul expus public în 2015, scrie PressOne.ro.

La rândul său, Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”.

Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, mai scrie pressone.

În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Alte nume celebre implicate în scandaluri de plagiat

Gabriel Oprea

Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, a rămas în 2016 fără titlul de doctor. Lucrarea sa de doctorat, „Procedura plângerii prealabile”, a fost susținută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, coordonator fiind profesorul universitar Ion Neagu.

În iulie 2015, Consiliul Național de Etică din subordinea Ministerului Educației a decis într-un timp record că suspiciunile de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier, nu se confirmă. Pe de altă parte, Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, a analizat lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, spunând că, în mod sigur, este vorba despre un plagiat, zeci de pagini fiind „copiate integral”.

Pe 26 iulie 2016, Comisia de experți din cadrul CNATDCU care a analizat teza de doctorat a lui Gabriel Oprea a dat verdict de plagiat în cazul acestuia. Totodată, pe 29 august, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a respins contestația fostului vicepremier privind verdictul de plagiat, cu 31 voturi pentru și 2 împotrivă. Fostul ministru a anunțat apoi, pe pagina sa de Facebook, că se va adresa instanţei după ce CNATDCU i-a respins contestaţia la verdictul de plagiat, susţinând că nu i-a fost respectat dreptul la apărare şi că nu s-a numit singur doctor. Pe 2 septembrie 2016, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Oprea.

El a contestat decizia în instanță, a pierdut în iulie 2018 la Curtea de Apel București și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aici a primit termen pentru data de 11 februarie 2022, după o amânare.

Potrivit G4media, în 21 iulie 2019 a fost modificat un articol din Legea nr. 1/2011 în sensul că, după ce un titlu de doctor este retras pentru plagiat, universitatea care a acordat titlul respectiv trebuie să ceară în instanță anularea diplomei de doctor într-un termen de un an. Astfel, Academia Națională de Informații trebuie să ceară în instanță retragerea titlurilor de doctor cu verdict de plagiat.

Bogdan Licu

Un alt caz cunoscut este cel al lui Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, doctorand chiar al lui Oprea. Pe 5 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Educației este obligat să ia act de renunțarea la titlul de doctor. În cazul său, CNADTCU nici măcar nu a apucat să dea un verdict de plagiat.

Licu este cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspect ca si-a plagiat teza de doctorat (ceilalți doi sunt fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, și avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu). In urma unei analize facute asupra lucrarii, au fost identificate sursele de provenienta pentru mai bine de o jumatate din totalul celor 445 de pagini, continut copiat ad litteram fara a fi fost citat cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice. Bogdan Licu il plagiaza masiv pe judecatorul Cristi Danilet, fostul sau coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scria la vremea respectivă Emilia Sercan.

Petre Tobă

Un alt ministru care și-a pierdut titlul de doctor din cauza plagiatului este Petre Tobă. Pe 10 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată o contestaţie făcută de fostul ministru de Interne, Petre Tobă, împotriva retragerii titlului de doctor.

Lui Tobă îi fusese retras titlul de doctor pe 21 decembrie 2016 de către ministrul Educației Mircea Dumitru, la pachet cu cel al lui Florentin Pandele, primarul din Voluntari și soțul Gabrielei Firea.

Ordinele de retragere a titlurilor de doctor ale lui Petre Tobă şi Florentin Pandele au fost emise după ce contestaţiile acestora la deciziile Consiliului General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de plagiat au fost respinse, notează Adevărul.ro.

Jurnalista Emilia Şercan a scris, în noiembrie 2015, că peste 250 din totalul de 390 de pagini ale tezei cu care Petre Tobă a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor şi fără a respecta normele naţionale şi internaţionale de citare în opere ştiinţifice.

Ce este plagiatul – definiția

Cum este plagiatul definit din punct de vedere legal:

Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

• Art. 4, alin. 1, lit d): “Plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.

Definiția apare și în Ordinul de Ministru nr. 3482/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare:

• Articolul 2, alin g) plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;

Două definiții de autor:

• „Însușirea și prezentarea ideilor sau a cuvintelor unei alte persoane ca fiind ale tale” (Bouville 2008).
• „Utilizarea ideilor, conținutului sau a structurilor dintr-o altă lucrarea fără a recunoaște în mod adecvat sursa cu scopul de a obține un beneficiu propriu într-un cadru în care se așteaptă originalitate” (Foltýnek și colab. 2019).

Iohannis: „Hoții s-au cocoțat în vârful statului și din cauza toleranței prea mari a societății și a mediului universitar față de plagiat”

În mai 2019, președintele Klaus Iohannis dădea o explicație pentru care „hoții s-au cocoțat în vârful statului” și avea și o concluzie „cine a plagiat trebuie să rămână fără titlul obținut”:

• „La noi hoții s-au cocoțat în vârful statului și acest lucru a fost posibil și datorită toleranței prea mari a societății și a mediului universitar față de plagiat. Fiindcă plagiatul este o formă de hoție. Dacă este tolerată, concluzia politicienilor este că și mai mult este tolerată și se poate. Și acum, din păcate, avem dovada că la noi, momentan, se poate sau s-a putut. Sper să se termine acest „s-a putut” cât mai repede”.

El amintea că acest fenomen a apărut în anii ’90, când, din inițiativa unor cadre universitare, foarte mulți politicieni au fost atrași spre universități:

• „Doar ca să fie atractiv pentru politicieni li s-a oferit pe tavă un doctorat sau două. Foarte repede au observat unii politicieni că acest lucru se poate face și fără sa facă ei nimic, li se livrează și lucrarea, aproape că și dezbaterea li s-a livrat. Și aici universitățile au tras frâna de mână foarte târziu. Evoluția este mai complexă, de lungă durată și nu poate fi rezolvată, din păcate, doar spunând „OK, să se termine cu plagiatul” fiindcă lucrurile, între timp, s-au complicat.
• Cine a plagiat trebuie să rămână fără titlul obținut și fără beneficiile obținute din plagiat, dar acest lucru nu trebuie să îl facă nici poliția, nici procurorii, ci universitatea care a emis titlul respectiv”.