#Medici buni Dr. Any Sîrbu, reumatolog MedLife: „Astăzi, când spunem afecțiuni articulare degenerative nu ne mai referim doar la vârstnici. Sunt și persoane de 40 de ani, poate chiar mai tinere, care au modificări degenerative la nivel articular“

Lipsa mișcării ne face vulnerabili, încă de la 35-40 de ani, în fața unor afecțiuni care până nu demult erau diagnosticate de medici după 50 de ani: este vorba despre afecțiunile articulare degenerative, în special la nivelul coloanei vertebrale, dar nu numai. Paradoxul este că, de multe ori, tocmai încercarea de a trece brusc de la o viață predominant statică, de birou, la una activă ne uzează prematur articulațiile, spune dr. Any Sîrbu, medic specialist reumatolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Ploiești.

Durerea este principalul simptom care ne determină să ajungem la medic. Dar de multe ori, durerea este vârful icebergului, icebergul fiind problema de sănătate de care suferim. E posibil ca uneori să avem senzația că durerea a apărut brusc, dar cel mai probabil, în acest punct, problema poate avea ani de evoluție. Așa se întâmplă în cazul afecțiunilor articulare degenerative, cele mai frecvente afecțiuni cu care ajung pacienții la medicul reumatolog, spune dr. Any Sîrbu.

„Este vorba, de fapt, despre artroză, care reprezintă uzură, în principal. Uzura poate să fie la nivelul unei articulații, și o numim gonartroză – dacă este la nivelul genunchiului, coxartroză – dacă afectează șoldul, dar poate fi la fel de bine și la coloană, și o numim discopatie, fiind tot un fenomen de uzură. Bineînțeles, structurile care se uzează sunt diferite, dar tot degenerativ este procesul care are loc. Însă astăzi, când spunem afecțiuni articulare degenerative nu ne mai referim doar la vârstnici. Sunt și persoane de 40 de ani, poate chiar mai tinere, care au modificări degenerative la nivel articular“, explică medicul reumatolog.

Tinerii au probleme articulare în special la nivelul coloanei vertebrale – discopatii, dar și umerii și genunchii se pot uza prematur în anumite condiții. Le explicăm pe rând, împreună cu dr. Any Sîrbu.

„Uneori, persoanele tinere sunt chiar surprinse de diagnostic“

Dacă în trecut, discopatia cervicală sau lombară afecta preponderent persoanele de peste 60 de ani, în prezent, medicii pun tot mai des acest diagnostic, inclusiv la 30 de ani. Ne facem mai multe investigații, astfel că depistăm aceste afecțiuni mai devreme – aceasta este una dintre explicațiile oferite de dr. Any Sîrbu. Dar de cele mai multe ori, cauzele care au condus la aceste probleme sunt efortul sau solicitarea coloanei, subliniază medicul reumatolog.

„Activitățile noastre ne predispun mai devreme la astfel de afecțiuni degenerative. De exemplu, persoanele cu muncă de birou, care petrec foarte mult timp pe scaun, își solicită foarte mult coloana cervicală, iar discopatia la acest nivel, spondiloza cervicală, așa se instalează. Uneori, persoanele tinere sunt chiar surprinse de diagnostic“, spune dr. Sîrbu.

Dacă discopatia lombară apare chiar mai devreme de 30 de ani, de vină poate fi efortul intens, uneori exagerat. „Aici vorbim despre o altă categorie de pacienți: a celor care ridică, fac efort fizic intens și de aceea au modificări la nivelul coloanei mult mai devreme, chiar la 25 de ani, de exemplu, dacă au început să ridice, să care de la 18 ani“, precizează specialista.

O altă categorie de tineri care-și uzează prematur coloana vertebrală este reprezentată de cei care în general sunt sedentari și care decid la un moment dat să-și schimbe stilul de viață și să facă mișcare. „Am avut nu un caz, ci multe cazuri de tineri care au o viață statică, de birou, se gândesc să facă sport, ceea ce e foarte bine, doar că au surpriza că după ce au început să facă sport au dureri articulare. Exercițiile la sală trebuie adaptate corpului fiecăruia dintre noi. În plus, dacă organismul are o problemă nediagnosticată încă, solicitarea de la sală poate fi unul dintre factorii care declanșează simptomele și aduc pacientul la doctor“, precizează dr. Sîrbu.

Alergatul pe bandă este una dintre cauzele frecvente de acutizare a problemelor coloanei. Medicul reumatolog explică: „Când alergăm pe bandă, de multe ori, tentația este să creștem rapid nivelul de dificultate, pentru că ni se pare că putem. Treptat, putem solicita foarte mult coloana lombară. Iar dacă, de exemplu, o persoană are o scolioză de care nu știe, în momentul în care solicită mai mult coloana pe banda de alergare, poate apărea durerea, motiv pentru care ajunge la medic. Medicul solicită investigații – o radiografie sau un RMN – și află că deja coloana are niște modificări care au apărut ușor-ușor, poate nu am avut semne sau le-am ignorat până acum. Tinerii au tendința să ignore o durere de spate“.

Specialista enumeră situațiile în care ar trebui să mergem la medic să investigăm cauzele problemei: dureri de spate care apar periodic, cu amorțeli de mână, de picior, dureri localizate spre umăr etc. Uneori, însă, pacienții ajung la medic doar cu o durere sau cu o amorțeală a degetelor de la mâini sau pe antebraț până la cot, fără niciun simptom în zona cervicală. Atunci, investigațiile la coloana cervicală pot releva probleme la acest nivel, chiar dacă pacientul nu acuză dureri specifice.

De ce doare umărul

Și în cazul umărului, uzura poate apărea prematur la persoanele care-și solicită foarte mult această articulație. „Sunt mulți pacienți cu astfel de probleme degenerative ale umărului, în urma unei activități de cărat greutăți cu mâna respectivă, de exemplu. Sau am avut un pacient al cărui job presupunea să învârtă toată ziua o manetă cu mâna dreaptă – el simțea durere la nivelul umărului, pe fondul unor leziuni care s-au tot agravat pe zi ce trecea. Patologiile umărului afectează mai ales tendoanele și ligamentele. Acestea, în condiții de solicitare repetitivă, încep ușor-ușor să prezinte degenerări: structurile tendoanelor nu mai sunt la fel de elastice, de regulate, cum ar trebui să fie și încep să aibă microfisuri, ulterior eventual calcificări sau chiar calusuri“, detaliază medicul reumatolog.

Cel mai important în acest caz este să oprim factorul de stres. De exemplu, în cazul unui pacient care are o activitate repetitivă cu impact negativ asupra unui tendon din articulația umărului, orice proceduri și tratamente ar aplica medicul reumatolog nu ar putea opri ruperea tendonului, dacă nu se oprește activitatea respectivă. „Există proceduri care sparg calcificările, infiltrații locale, tratament medicamentos, dar tendonul respectiv tot rămâne cu niște elemente de uzură, iar la o solicitare care poate să însemne doar ridicarea în brațe a unui copil, poate apărea o fisură sau o leziune totală a tendonului. De asta încercăm să identificăm cauza problemei și să lucrăm cel mai mult acolo“, explică dr. Any Sîrbu.

Sunt cazuri de gonartroză și la 35-40 de ani

Uzura în articulațiile genunchiului și șoldului apare către vârste mai înaintate, după 60 de ani. Totuși, sunt anumiți factori de risc care predispun la gonartroză sau coxartroză mai devreme, semnalează medicul reumatolog. „Un astfel de factor de risc este obezitatea, în primul rând, care este din ce în ce mai des întâlnită. Pur și simplu, corpul pacientului încearcă să susțină o greutate mare pe genunchi sau pe șolduri, astfel că greutatea degradează articulațiile respective mai devreme decât ar fi făcut-o vârsta în sine. Astfel, se întâmplă să vedem gonartroză și la 35-40 de ani, dacă persoana respectivă este din adolescență supraponderală sau obeză. Bineînțeles că tot amalgamul acesta de întâmplări la nivelul unei articulații decurge mult mai rapid față de cum ar fi decurs doar cu vârsta și cu o greutate mai aproape de cea optimă“, spune specialista.

Diagnosticul și tratamentul bolilor autoimune

O altă categorie importantă de pacienți ai medicului reumatolog o reprezintă cei cu afecțiuni autoimune, cum sunt: poliartrita reumatoidă, lupusul, scleroza sistemică (scleroderma) etc. Discuțiile tot mai frecvente în spațiul public despre bolile autoimune i-au determinat pe mulți români să efectueze analize care identifică modificări care pot duce cu gândul la autoimunitate. Însă diagnosticul și cu atât mai puțin tratamentul unei afecțiuni autoimune nu se stabilesc doar pe baza unei analize.

„De multe ori, avem pacienți care fac anumite analize și află că au o inflamație în sânge, de exemplu, sau chiar li se recomandă analize și întâmplător descoperă o serie de dereglări pe partea de autoimunitate. Însă de la o analiză de sânge modificată pe partea de autoimunitate, până la un diagnostic de boală autoimună este un drum lung. De multe ori, pacienții vin cu aceste analize făcute cumva întâmplător și vor cu ardoare să li se pună un diagnostic. Dar pentru bolile autoimune din sfera reumatologiei, este nevoie de mai multe elemente atât din sânge, cât și clinice și de anumite investigații pe care noi să le putem pune cap la cap și să încadrăm pacientul către o anumită boală autoimună“, spune dr. Sîrbu.

Chiar dacă o persoană a identificat, în urma unor analize, anumiți markeri specifici în sânge, asta nu grăbește diagnosticul și nici administrarea tratamentului care nu este lipsit de efecte secundare. Pentru un diagnostic de boală autoimună, este nevoie de mai multe elemente, de mai multe piese de puzzle care trebuie puse cap la cap de medic, iar acest lucru necesită timp. „Momentul în care să se înceapă un tratament este cel în care este nevoie de el. Nu tratăm doar analizele de sânge, ci tratăm pacienți“, subliniază medicul.

Relația medic-pacient – „E important să vedem pacientul în întregime”

De obicei, relația pacientului cu medicul reumatolog este una de durată, afecțiunile tratate fiind cronice, iar reumatologul se ocupă de pacient în ansamblu, nu doar de o anumită articulație: „Se întâmplă ca pacienții care vin cu dureri de genunchi să fie uimiți că vreau să mă uit și la mâinile lor. Dar e important să vedem pacientul în întregime“, spune medicul. De aceea, este esențial ca această relație să fie bazată pe încredere și să funcționeze ca o echipă. Iar în această echipă, pacientul trebuie să joace un rol activ: să conștientizeze problemele de sănătate de care suferă, să știe ce alte tratamente ia pentru alte afecțiuni și să-și informeze reumatologul în legătură cu ele.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife