Exodul creierelor. Numărul românilor cu studii superioare care au plecat să lucreze în străinătate a crescut cu aproape 70.000

Numărul românilor cu studii superioare care pleacă să lucreze în străinătate a crescut cu aproape 70.000, arată datele Recensământului Populației 2021, consultate de HotNews.

Față de Recensământul anterior, numărul celor cu studii sperioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000.

Distribuția pe sexe este aproximativ egală, bărbații fiind ușor mai numeroși. Cei mai mulți plecați sunt din București, urmați de cei din Constanța și Bihor.

La o primă vedere, cei mai mulți români plecați la muncă în străinătate sunt cei cu studii liceale și absolvenți de școală profesională. Evident, și cu ei Statul a cheltuit bani pentru a le oferi educația primită. (click pe imagine pentru a o mări)

Ne-am uitat mai în detaliu la cei care pleacă și care au studii superioare. La data efectuării Recensământului, situația pe județe arăta ca mai jos: (click pe imagine pentru a o mări)

Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane.

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.

Numărul emigranților români din ultimii 8 ani

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

• Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.

Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.

Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeam să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.

În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.

Citește aici studiul ”Impactul exodului creierelor în România. Soluții posibile.