Online banking în Nordul Europei, numerar în Sud: harta europeană a relației cu banii / Românii și bulgarii, cei mai reticenți la banking online

În regiunile daneze și olandeze, 90% din populația între 16 și 64 de ani folosește home banking. Cele mai mici procente, conform Anuarului Regional al Eurostat, se înregistrează în Bulgaria, România și în cinci regiuni italiene din sudul Italiei, scrie presa italiană, citată de Rador Radio România

Este ușor de spus Internet. Fie că e vorba de chat pe rețelele de socializare, de achiziții online, sau de transfer de bani, numai că în Italia lucrurile nu stau la fel în toate regiunile, la fel şi în Europa. Iar dacă accelerarea tehnologică se numără printre primele obiective ale NextGeneration EU, care aduce cu sine 7,6 miliarde de euro pentru programul Digital Europe, linia de plecare nu este aceeași pentru toată lumea.

Decalajul digital

Pentru a înţelegere dimensiunea decalajului digital este destul să spunem că în 2022, în întreaga Uniune Europeană, procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care nu au folosit niciodată internetul a fost de 7%. Aceasta este cifra medie, care scade sub 1% în trei regiuni, toate suedeze: Sydsverige, Stockholm și Småland med öarna.

În timp ce cele trei regiuni în care procentul celor care trăiesc fără să cunoască internetul este de două cifre sunt toate în sud, iar una este italiană: Kentriki Elláda (Grecia; 20,3%), Calabria (Italia; 18,7%) și Norte (Portugalia: 17,8%). Decalajul devine și mai mare atunci când este vorba de transferul de bani, realitate care reiese foarte clar din harta europeană din ediția 2023 a Anuarului regional al Eurostat.

Aproape trei cincimi (59,7%) din populația europeană a folosit în 2022 internetul pentru a efectua tranzacții bancare. Procentul depășește 90% în toate regiunile Danemarcei și în 9 din 12 regiuni din Țările de Jos. La extrema celălaltă se află Bulgaria și România, unde mai puțin de un sfert din populaţie a folosit internetul pentru a efectua tranzacții bancare. Un caz extrem, în condițiile în care în cele două țări există mulți locuitori care nu au nici măcar un cont bancar. Dar nu este nevoie să ajungem la cazurile extreme.

În afara Bulgariei și României, cele mai scăzute rate pentru serviciile bancare online au fost înregistrate în regiunile cu un nivel scăzut de conectivitate, sau cu o vârstă mai înaintată a populației. Și în acest caz se remarcă Italia, al cărui Sud iese puternic în evidență: în anul 2022, mai puțin de o treime din locuitorii regiunii Calabria (26,8%), Campania (30,8%), Basilicata (32%), Puglia (32,9%) și Sicilia (33%) au folosit internet banking.

Nici în Grecia și Portugalia procentul nu coboară sub 50%, spre deosebire de procentele capitalelor finlandeze și daneze: Helsinki- Uusimaa (95,9%) și Hovedstaden (95,4%), unde accesarea contului de la distanță este deja ceva normal.

În Italia, cele mai mari cifre se înregistrează în nord, fără a se atinge însă media europeană: 55,6% în Piemont, 58,6% în Veneto, 59,7% în Lombardia, recordul fiind deţinut de provincia Trento cu 60,9%. Un finlandez din Helsinki nu ar cere niciodată să plătească cu numerar într-un supermarket, în timp ce un italian dintr-un sat din Calabria, Campania sau Sicilia o va face. În țările nord-europene își croiesc drum băncile ”virtuale” care nu au deloc sucursale fizice.

O tendință și nu doar o cifră: între 2019 și 2022 în Europa s-a înregistrat o creștere a utilizării internet banking-ului cu 5,1 puncte procentuale, dar încă o dată, dacă tabloul este privit la nivel regional iese în evidenţă o paletă de culori. Italia este lentă, în timp ce în 84 de regiuni europene creșterea a fost de două cifre. Primele trei trepte ale podiumului sunt ocupate de Spania, recordul fiind deţinut de Ciudad de Melilla (+39,6%), urmată de Región de Murcia și Insulele Baleare.

Cumpărături online, dar nu pentru toată lumea

Tendinţele tranzacțiilor bancare se reflectă şi în cazul achizițiilor: dacă ne uităm la comerțul online, harta Europei de Sud devine puţin mai colorată, dar nu prea mult. În 2022, mai mult de două treimi (68,0%) din populația europeană a declarat că a achiziționat în ultimul an bunuri sau servicii online. Încă o dată, o medie care nu descrie adevărata Europă.

Cel puțin patru cincimi din locuitorii a 41 de regiuni europene au făcut acest lucru, acestea fiind concentrate în mare parte în Danemarca, Irlanda, Franța, Țările de Jos și Suedia, recordul de nouă din zece fiind deţinut de capitala daneză Hovedstaden (91,3%), Noord-Holland (Olanda; 90,3%) și Praga (Cehia; 90,1%). La cealaltă extremă se află 56 de regiuni în care comerțul electronic este folosit de mai puțin de trei cincimi din populație, un model aproape uniform în regiunile de est și de sud unde se remarcă Bulgaria, România, Portugalia și dn nou Italia, unde încă o dată recordul, în negativ, este deţinut de regiunea Calabria (31,9%).