Guvernul german țintește o participare de 25% la Lufthansa. Afectate de criza corona, mari companii aeriene din Europa sunt pe cale să fie parțial sau complet naționalizate

Grupul Lufthansa a fost lovit puternic de criza coronavirusului și și-a redus la minimum operațiunile de zbor. Compania aeriană negociază ajutoare de stat cu guvernul german, dar si cu țările unde se afla reprezentanțele sale. În Germania, se discută un pachet de aproximativ 10 miliarde euro. Pe lângă o contribuție federală tăcută, care aduce dobânzi, este planificată participarea directă a guvernului. Practic, un sfert din Lufthansa ar putea intra în proprietatea statului german. Această strategie a fost aplicată și în timpul crizei financiare din 2009, în cazul băncii Commerzbank.

Consiliul de administrație și consiliul de supraveghere al companiei aeriene germane au discutat despre această situație luni. Adunarea generală a Lufthansa a avut loc marți, 5 mai, in condiții „exclusiv virtuale”, dupa cum se menționează în comunicatul companiei listate la DAX.

Lufthansa și guvernul federal continuă negocierile pentru un program de salvare, în valoare de mai multe miliarde euro. Punctul crucial al discuției rămâne marja în care statul să dețină participații directe. O reducere semnificativă de preț la noile acțiuni ale Lufthansa ar fi destinată securizarii împotriva pierderilor banilor publici care vor fi folosiți.

Pe sfert la stat

Ministerul de Finanțe și al Economiei din Germania au convenit săptămâna trecută, intern, asupra detaliilor pachetului de ajutor guvernamental, de până la 10 miliarde de euro.

Ca o piatră de temelie a propunerii, guvernul federal ar primi 25% din acțiunile Lufthansa plus o acțiune, obținând astfel un drept de veto asupra politicii corporației. Parlamentarii Uniunii aflate la guvernare au obiectat însă că planul va da statului prea multă putere politică asupra companiei private.

Reprezentanții Lufthansa urmăresc o implicare directă mai mică și ar dori ca participarea guvernului sa fie sub 20%, după cum s-ar fi discutat în interiorul concernului. În opinia acestora, procentul mai mic ar facilita rambursarea mai rapidă a banilor, către trezorerie.

Acest dezacord de principiu e motivul pentru care un pachet de salvare nu este încă disponibil, după cum relatează agenția de știri Bloomberg. Astfel, negocierile ar urma sa continue și săptămâna următoare.

Conform planului alternativ prezentat, valoarea operațiunii de salvare nu ar schimba nimic, chiar dacă participarea directă ar fi mai mică. Lufthansa, care a avertizat că ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni, nu ar avea nicio obiecție cu privire la două locuri din Consiliul de Administrație, care să fie ocupate de reprezentanți ai Guvernului.

Anterior, compania aeriană s-a aratat încrezatoare în ajungerea la un acord. O purtătoare de cuvânt a Lufthansa a spus însă că discuțiile sunt în desfășurare și a refuzat să comenteze suplimentar. Potrivit presei germane, si reprezentanții Ministerului Economiei și Finanțelor au refuzat să comenteze, momentan, pe aceasta temă.

Acțiuni la preț de dumping

Atât Ministerul Finanțelor, sub conducerea vice-cancelarului social-democrat Olaf Scholz, cât și Ministerul Economiei, condus de Peter Altmaier (CDU), au apărat propunerea inițială, într-o ședință internă, care a avut loc miercuri. Ministerele ar continua, potrivit unor surse, să solicite o majorare de capital, ceea ce acordă guvernului minoritatea blocantă, la un preț potențial de 2,56 EUR pe acțiune.

O astfel de reducere de preț pe acțiune ar asigura participarea guvernului federal. Acest preț de intrare ar amortiza pierderile de preț suplimentare, care pot apărea în cursul actualei crize de sănătate care, practic, a pus la pământ flotele aeriene. Totodată, prețul mic ar crește șansa unui profit pentru banii publici, când Lufthansa ar ieși din criză. Prețul acțiunii Lufthansa a scăzut cu 52% în acest an, situându-se la 7,78 Euro, în 9 mai.

Potrivit planurilor aflate in discuție, majoritatea injecției de capital ar proveni din diverse surse: o participare tăcută a statului, împrumuturi garantate de cea mai mare bancă de investiții a statului german, KfW, precum și fonduri din Austria, Elveția și Belgia, unde se află filiale ale Lufthansa.

Pe baza unui proiect al unei noi legi UE, privitoare la pachetele financiare de salvare, un depozit de parteneriat tăcut ar avea o dobândă inițială de 2,5 la sută, care ar putea crește în timp, dacă depozitul nu este rambursat.

Reacții ale investitorilor

Unii investitorii au reacționat împotriva influenței excesive a statului, asupra Lufthansa. Un exemplu este compania de investiții Union Investment, a bancilor Volks-und Raiffeisenbanken din Germania. „În cadrul negocierilor cu guvernul federal, cu privire la ajutoarele de stat, șeful Lufthansa, Carsten Spohr, nu ar trebui să întindă coarda”, a avertizat managerul de portofoliu la Union Investment, Michael Gierse.

„Statul nu este cel mai bun antreprenor. Dacă politica intervine în afaceri, vedem riscul unei infrastructuri supradimensionate, care nu este suficient de adaptată la noua normalitate”, a declarat reprezentantul investitorilor, luni, la Frankfurt am Main.

Criza Corona oferă, de asemenea, oportunități mai mari companiei Lufthansa, de a opera o flotă mai modernă și de a reduce semnificativ emisiile dăunatoare pentru mediu, consideră acesta. În numele acționarilor, Union Investment reclamă o structură corporatistă mai simplă și un accent clar pe segmentul Premium.

Nici Air France nu stă mai bine

Comisia UE a aprobat ajutorul de stat planificat pentru Air France, în valoare totală de șapte miliarde de euro. Guvernul francez a arătat, potrivit unei comunicări a Comisiei citate în presa germană, că toate oportunitățile de acces la finanțare, pe piața liberă, au fost „cercetate și epuizate”.

Pe de o parte, a fost aprobată o garanție de stat de până la 90% pentru împrumuturi de până la patru miliarde de euro. Împrumutul subordonat al statului francez, în calitate de acționar, a fost aprobat în conformitate cu regulile tratatului UE. Potrivit Comisiei Europene, ajutorul de stat este posibil, „dacă altfel ar exista o întrerupere gravă a întregii economii a unui stat membru”.

Statul francez deține un pachet de 14,3% din grupul Air France / KLM, una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, cu o flotă de peste 300 de aeronave. Din cauza pandemiei, practic nu mai există curse ale acesteia, în prezent.

„Comisia a ajuns la concluzia că, fără ajutor public, Air France s-ar confrunta, probabil, cu riscul falimentului din cauza scăderii bruște a activității”, a comunicat CE. „Probabil că acest lucru ar crea daune grave economiei franceze.”

Aprobarea Comisiei UE este, de asemenea, un semnal pentru alte companii aeriene europene. Și guvernul olandez pregătește un pachet de ajutorare pentru Air France-KLM, iar conducerea Lufthansa se luptă cu guvernul german pentru ajutoare de stat. Guvernul italian naționalizează Alitalia în insolventă, iar guvernul portughez lucrează la naționalizarea Tap Air Portugal.

TAP se află în prag de naționalizare

TAP Air Portugal nu poate trece prin criza Covid 19 fără ajutor guvernamental – de acest lucru este convins ministrul infrastructurii portughez, Pedro Nuno Santos.

Potrivit acestuia, dacă guvernul investește doar câteva milioane de euro în compania aeriană, va avea și un cuvânt de spus în funcționarea sa. Potrivit parlamentarului João Gonçalves Pereira, 350 de milioane de euro, după cum a solicitat conducerea, „nu rezolvă problema TAP”.

Compania aeriană acumulase deja un munte de datorii, în valoare de 800 de milioane de euro, înainte de criza Covid-19. Compania este în prezent în repaus, angajații sunt în șomaj tehnic. Relația dintre guvernul portughez, ca principal proprietar al TAP, și consorțiul privat condus de David Neeeleman, care deține 45 la sută, a fost tensionată în ultimul timp.

Potrivit informatiilor apărute în mass-media, marele acționar americano- braziliano-cipriot, David Neeleman, încearcă de luni întregi să se retragă din TAP. În circumstanțele actuale, probabil că nu va obține un preț bun pentru actiunile pe care le deține.

Ministrul Infrastructurii, Santos, profită în continuare de ocazia de a critica partenerii privați. „Cred că rezultatele companiei au fost proaste înainte de Covid-19, iar compania a fost prost gestionată”, a spus acesta.

Naționalizarea Alitalia, la vară

La începutul verii, guvernul de la Roma intenționează să naționalizeze Alitalia, care este insolvabilă de ani buni, dupa cum relatează portalul specializat în aviație, aero.de. O nouă companie cu fonduri publice ar trebui să apară în primele săptămâni ale lunii iunie și să preia Alitalia, a declarat la 23 aprilie, în Parlamentul de la Roma, ministrul Muncii, Stefano Patuanelli. Acesta nu a exclus reducerea locurilor de muncă, care în prezent se ridică la aproximativ 10.000.

Alitalia nu realizează profit, din 2002. Numeroase încercări de a găsi un cumpărător privat – inclusiv Delta sau Lufthansa – au eșuat. Compania a fost privatizată în 2008, dar a avut nevoie în mod repetat de ajutor guvernamental. Potrivit unui analist din industria aeronautică, acest lucru ar fi costat contribuabilii italieni în jur de zece miliarde de euro, în ultimii doisprezece ani. Compania este insolventă din 2017.

Statul a acordat recent companiei împrumuturi în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Potrivit presei italiene, Italia are în vedere o reducere drastică a flotei Alitalia – la 25, de la 35 de aeronave, în prezent.

Aprobarea UE ar putea depinde de modul în care se realizează naționalizarea și dacă aceasta se face „la prețuri de piață” – care sunt „destul de mici” în condițiile actuale. Acum, Bruxelles-ul dă semne în direcția unei unde verzi, pentru ca naționalizarea companiei italiene de mare tradiție, fondate în 1946, să poată continua.

Înainte de criza Covid-19, comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, a criticat tactica statului italian cu privire la societatea pe acțiuni Alitalia. „Există moduri diferite de a sprijini companiile aeriene”, a spus ea. „Nu s-ar spune că naționalizarea este cea mai bună”.

Vestager a dat un exemplu de inițiativă a guvernului francez, de a scuti companiile aeriene de anumite taxe. Ajutorul de stat nu ar trebui să compenseze prea mult pentru daune, ci ar trebui să „ajute în cel mai ieftin mod”. Acum însă, în condițiile de Covid shutdown, se pare că statul nu mai este pe postul de musafir nedorit.