FOTO Oameni, roboți, umbrele și secrete – Cum arată fabrica din Coreea de Sud unde Samsung produce telefoanele pliabile
Un loc cu mult alb, cu surprinzător de puțin zgomot și cu foarte mulți roboți, Cum arată fabrica din Coreea de Sud unde Samsung asamblează cele mai sofisticate și scumpe telefoane din gamă? Ce este special acolo și în ce mod uzina din orașul cu nume de marcă de jeleuri este diferită de o uzină auto? În articol puteți citi și despre vremurile când Coreea de Sud era foarte săracă și era condusă de dictatori.
Gumi și o întâmplare extraordinară
În 1995, la o fabrică din orașul Gumi, Coreea de Sud erau făcute bucăți și apoi arse telefoane mobile și fax-uri în valoare de 50 de milioane de dolari, iar angajații au plâns privindu-le. Se întâmpla la o fabrică a Samsung, din porunca lui Lee Kun-hee, omul care a transformat compania într-un gigant mondial.
(foto Vlad Barză)
Episodul este relatat într-o carte despre Samsung, scrisă de Tony Mitchell în 2010. Șeful Samsung de atunci voia să schimbe lucrurile și să pună accentul pe calitate, NU pe cantitate, și – după ce o serie de produse au ieșit cu defecte – a decis să facă această demonstrație de forță.
Cei 2.000 de angajați de la Gumi au fost puși să se uite cum produsele erau distruse și au fost obligați să poarte la mână banderole cu mesajul „Quality First”. Întâmplarea extraordinară este relatată de publicația The New York Times, iar cartea se numește „Samsung Electronics and the Struggle for Leadership of the Electronics Industry,”.
Planul sit-ului Gumi (foto Vlad Barză)
La Gumi s-au schimbat multe de atunci, iar fabrica produce acum printre cele mai scumpe și performante telefoane din lume, cu ajutorul a mii de roboți, o parte dintre ei produși chiar de Samsung.
Un drum lung spre Gumi, și la propriu și la figurat
Am plecat spre Gumi într-o dimineață de joi, la final de iulie 2023. Samsung a invitat câteva publicații europene, inclusiv HotNews.ro, la o vizită la singura sa fabrică de telefoane din Coreea de Sud, dar și cea mai importantă, fiindcă aici sunt produse în premieră telefoane de vârf de gamă și procedurile începute aici sunt aplicate apoi la sit-urile din Vietnam și din alte părți.
Pereți cu telefoane produse la Gumi (foto Vlad Barză)
De la Seul sunt 270 km spre sud, către Gumi, pe autostrăzi impecabile, mărginite de sute de sere și apoi de dealuri, munți și râuri, viteza fiind în mod constant de 110 km/h, după ce am ieșit din capitală. Trei ore și jumătate a durat drumul către Gumi, orașul cu nume de marcă de jeleuri care se află într-o regiune cu nume greu de pronunțat: Gyeongsangbuk-do.
Gumi nu este un oraș frumos, dar a fost dezvoltat de guvern în anii 60, prin investiții mari în sectorul industrial, investiții care au dus la nașterea și dezvoltarea incredibilă a unor giganți precum Samsung, Hyundai și LG.
Un indicator care te îndeamnă să te uiți pe unde mergi
„Chaebol” (sau jaebol) sunt numite aceste conglomerate, uriașe afaceri de familie dezvoltate cu ajutorul guvernului, care le-a oferit împrumuturi preferențiale și scutiri de taxe și le-a „netezit” drumul către piețele internaționale. Aceste mega-companii au fost construite pe model japonez, dar au avut succes și fiindcă guvernul a investit mult în educație. Coreea de Sud este printre țările cu cei mai educați oameni, însă are și printre cele mai grele examene din lume, iar tinerii care le „pică” greu își pot găsi apoi de lucru la companii importante.
Rastel cu umbrele
În ultimii ani se discută în Coreea de Sud că aceste conglomerate au prea multă putere, nu doar economică, ci și politică, mai ales că șefii acestor companii au fost mereu printre cei mai influenți oameni din țară și au comis și ilegalități financiare.
Am putut vedea în orașul Gumi mall-uri, magazine, service-uri auto, bulevarde largi, curățenie, străzi cu marcaje rutiere impecabile. Brand-urile sunt prezente peste tot în oraș, fie că este vorba despre Samsung, LG, Hyundai sau Kia.
Bulevard în orașul Gumi
Companiile sunt implicate în multe aspecte din viața angajaților. În Gumi, angajații locuiesc în apartamente subvenționate de companiile la care lucrează. În campusul de la Gumi am fost într-o cafenea unde prețurile erau și ele subvenționate (un cafe latte mare costa sub 10 lei, echivalentul în woni sud-coreeni).
Un fel de Silicon Valley sud-coreean
Gumi s-a dezvoltat mult și pentru că acolo s-a născut Park Chung Hee, omul care a condus Coreea de Sud timp de 17 ani (între 1962 și 1979). Țara era atunci cu totul diferită față de acum, era printre cele mai sărace din lume, iar regimul politic era dictatură militară, fiindcă Park Chung Hee a venit la putere după o lovitură de stat ce a răsturnat o guvernare civilă ce rezistase numai opt luni.
Clădiri la Suwon, Samsung Digital City
Gumi s-a dezvoltat mult după 1965, iar presa americană îl numea în anii 80 „un Silicon Valley sud-coreean”, pentru că se produceau în număr mare televizoare, mașini de spălat și alte aparate. Pe atunci, cei trei giganți erau Samsung Electric, Gold Star Electric și Daewoo Electronics.
Samsung este prezentă la Gumi din 1988, dar atunci destul de puțină lume auzise în Europa de compania care este acum numărul 1 la cotă de piață pentru smartphone-uri și televizoare. Conform datelor Statista, Samsung are 34% pe piața europeană, Apple are 26%, iar Xiaomi, 19% la smartphone-uri.
Primul Samsung Galaxy S, generația unu așadar, a fost lansat în iunie 2010. Modelul Samsung I9000 Galaxy S avea ecran de 4 inci, greutate de numai 119 grame și preț de sub 1.900 de lei. Bateria, care era detașabilă, avea doar 1.500 mAh. În prezent telefoanele sunt mult mai scumpe, dar și infinit mai performante.
O sală despre istoria Samsung la Suwon Smart City
Orașul Gumi, pronunțat „ku-mi” de sud-coreeni, are 407.000 de locuitori, dintre care 88.000 lucrează în complexul industrial unde o șesime dintre angajați sunt de la Samsung (14.100).
Campusul Gumi Smart City era foarte liniștit în ziua când l-am vizitat. Nu era forfotă, nu prea am văzut camioane sau alte vehicule, nu se auzeau zgomote produse de utilaje grele, ci totul părea precum un campus universitar.
Un prânz la cantină
Sunt multe zone verzi, există și cafenele, iar ca vizitator te frapează faptul că angajații merg cu umbrelele mari și colorate de ploaie și pentru a se apăra de soare, când pe cer nu sunt nori. La intrarea în fiecare clădire din campusul industrial erau rasteluri cu zeci de umbrele colorate, mari, pe care oameni le lăsau când intrau, iar la ieșire le luau și le lăsau la intrarea clădirii unde aveau apoi treabă.
Fiind un oraș situat în sud, la 36 de grade latitudine nordică, Gumi are o climă mult mai caldă decât orice oraș de la noi, iar umiditatea este mare, astfel că 28 de grade Celsius la umbră se simt ca 38-40 C și transpiri în câteva minute, ca într-o seră cu plante ecuatoriale.
Secrete și întrebări repetate
Samsung a produs primele telefoane mobile la Gumi acum 35 de ani, iar de atunci au fost produse acolo peste 900 de milioane de telefoane mobile, într-un total de peste 2.000 de modele pe care le-am putut vedea pe câțiva pereți uriași, într-o mică zonă de muzeu a uriașului complex industrial de la Gumi.
La Gumi lucrează oameni și roboți și în toate halele am văzut mult mai mulți roboți decât oameni, fiindcă în ultimul deceniu s-a investit mult în automatizare și roboții sunt tot mai preciși și performanți.
O constatare:amuzantă: la începutul vizitei am auzit de la angajații care ne prezentau secțiile de 3-4 ori un cuvânt în engleză pe care nu l-am înțeles (o-ro-no-mos), dar apoi am dedus din construcțiile verbale folosite că era vorba despre „autonomous” (autonom, precum în autonomus robot, robot autonom). Uneori este ceva mai greu să înțelegi pronunția sud-coreenilor în engleză, dar nu a fost o problemă, toată lumea fiind foarte amabilă cu musafirii europeni care au vizitat pentru câteva ore uzina de la Gumi. Dacă nu eram înțeleși la vreo întrebare, o repetam fără probleme și primeam răspuns apoi.
Interdicțiile au fost mai severe decât în orice loc am fost până acum. Într-o primă clădire am fost rugați să lăsăm telefoanele în cutii, la intrare, iar în alte 5-6 clădiri le-am putut lua, însă de fiecare dată oamenii de acolo se asigurau că pe camerele foto sunt lipite abțibilduri negre, iar dacă nu erau, le lipeau. Fotografii an avut voie să facem doar în exterior și nici pe site-ul Samsung nu există fotografii cu interiorul fabricii.
Dar, per total, după vizită am putut spune că oamenii cu câștigat detașat „lupta amabilității” cu roboții, nu doar datorită unui director despre care puteți citi mai jos, ci și fiindcă, la finalul vizitei noastre, angajații ne-au adus din frigiderele de la cantină apă, suc, caffe frape și alte băuturi, știind că vom avea până la Seul un drum lung de peste patru ore, cu autocarul (au fost 4 ore și jumătate, din cauza unui blocaj în trafic la final).
Cum capătă formă telefoanele ce costă și peste 1.000 de euro
Ultima clădire vizitată a fost cea mai interesantă, fiind cea în care smartphone-urile erau în faza finală de producție și unde primeau toate componentele de bază și ajungeau în cutii (în unele posturi de lucru telefoanele erau puse de oameni în cutii, în altele, de roboți).
Spre deosebire de o uzină auto, într-o fabrică de telefoane high-end este mai multă lumină, este curat ca într-un spital din Occident și la intrare ne-am pus în picioare mici pungi albastre ce erau distribuite de un aparat în care îți introduceai piciorul.
Toate etapele sunt (aproape) complet automatizate, iar unii roboți au o dexteritate extraordinară, net superioară degetelor umane. Unele brațe robotice schimbă rapid unealta cu care lucrează în câteva secunde și ni s-a explicat că precizia atinsă de acești roboți nu avea cum să fie izbutită pe vremea operatorilor umani.
Cel puțin un element este comun cu uzinele auto: printre liniile de asamblare circulă un fel de mașinării denumite AGV-uri (Automated Guided Vehicle) care transportă piese între diverse puncte și au senzori pentru a evita obstacolele. Unele AGV-uri erau masive, ca niște mașini de spălat, iar altele erau mici și simpatice (un AGV semăna cu o aerotermă). Aceste AGV-uri pot „lua liftul” între hala de la parter și cea de la etaj.
Am aflat că 850 de angajați lucrează la asamblare, în medie lucrează 15,6 ani la companie și vârsta medie a bărbaților este de 40 de ani, iar a femeilor, de 33 de ani, proporția bărbați-femei fiind cam 50-50. Producția se face în două schimburi, fiecare de opt ore, iar într-o altă zonă liniile de asamblare stau în repaus doar patru ore pe zi.
Mult alb, puțin zgomot și o armată de roboți
Este mult mai puțin zgomot decât într-o uzină auto și nu prea vezi oamenii, fiindcă de totul se ocupă sute de brațe robotice (de dimensiuni variate) care lucrează în spatele unor vitrine de sticlă. Linoleul era alb, strălucitor, iar în partea de sus a benzilor de producție erau o mulțime de becuri verzi care indicau faptul că instalațiile funcționează (ni s-a explicat că dacă vedem becuri portocalii, înseamnă instalație în așteptare, pentru că un proces nu a fost dus la bun sfârșit).
Temperatura în hală era de 20,9 C, au ținut să ne spună cu maximă precizie angajații companiei.
Aici am cunoscut un director de producție care ne-a explicat în mod expresiv fiecare etapă, ne-a indicat pe linia de producție, cu un pix în mână o mulțime de detalii legate de ce fac roboții, a zâmbit mult, a răspuns la peste zece întrebări. Aici am aflat că un smartphone stă cam patru ore pe liniile de asamblare pentru etapele în care sunt atașate diverse componente pe placa cu circuite integrate, sunt folosite și temperaturi foarte înalte în producție și sunt aplicate o serie de substanțe chimice care să confere rezistență smartphone-ului și să preîntâmpine supraîncălzirea plăcii.
Am întrebat câte componente diferite are un smartphone-uri, iar răspunsul a fost că un model high-end are cam 450-500 de componente.
Pe teritoriul lui „we inspect”
Peste tot, pe parcursul vizitei, s-a insistat pe faptul că sunt verificate, tot de către roboți, toate funcțiile telefonului. „We inspect” a fost un verb pe care l-am auzit de zeci de ori, pentru tot ce ține de smartphone, de la zoom-ul camerei, până la difuzoare, WiFi și funcționarea NFC. Acum 30-40 de ani, când Samsung nu era o companie atât de mare și puternică, existau și probleme destule de calitate, dar ele au fost eliminate aproape în totalitate, cu timpul.
Tot la Gumi am vizitat și laboratorul de testare unde, sute de brațe robotice nu foarte mari, testează aproape orice aspect al funcționării telefonului v-ar veni în minte, de la senzor de amprentă și cameră, până la viteza cu care se deschid aplicațiile și timpii de răspuns ai ecranului tactil.
Există la Gumi și o unitate specială de testare a bateriilor, în mai multe etape, unitate care a avut un rol important în 2017, anul scandalului telefoanelor Note 7 care luau foc.
La Gumi, Samsung a investit mult în automatizare, începând cu anul 2016, iar în 2021 o parte din producția de smartphone-uri a fost mutată aici, din Vietnam. Samsung produce smartphone-uri în nouă țări, inclusiv în India, Indonezia, Egipt, Brazilia și Turcia, producția totală anuală fiind în jurul a 300 de milioane de unități.
Presa din Coreea de Sud a scris că Samsung a mutat la final de 2022 o parte din producția de smartphone-uri din Vietnam către Gumi și procesul va continua. Gumi este „the mother factory”, fabrica mamă” unde produce smartphone-urile „high-end” din seriile Galaxy S și Galaxy Z (pliabilele Flip și Fold). La Gumi, Samsung aplică în premieră procese de producție pe care le va folosi mai apoi și în alte fabrici din lume. O parte dintre pozele din acest articol au fost făcute cu un telefon Samsung Galaxy Z Fold5, pus la dispoziție de companie pentru un scurt test, în ziua vizitei.
În cele câteva hale vizitate am văzut destul de puțini angajați și roboții ocupau peste două treimi din hală, în timp ce câțiva angajați stăteau la computere sau la posturi de lucru și interveneau dacă era nevoie.
În laboratorul de cercetare ni s-a arătat cum sunt folosite diversele plăci, cum se fac diverse procedee de injecție, cum sunt folosite temperaturile foarte mari în prelucrarea sticlei folosită la display, dar cum sunt folosite și reacțiile chimice, dar și apa. Cei de la Samsung ne-au explicat (cu mândrie) cum au reușit să facă sticla să se îndoaie, astfel încât să poată fi lansate telefoanele pliabile care acum au ajuns la a cincea generație. Z Flip5 și Fold5 sunt dovada că în patru ani Samsung a reușit să lase mult în urmă problemele cu ecranul, ce apăruseră la primul său „foldable”.
Unele procese necesită temperaturi de multe sute de grade Celsius, altele durează trei zile.
Suwon, orașul digital al celor 500 de autobuze
Cel mai mare sit industrial al Samsung în Coreea de Sud este la 30 km sud de capitala Seul, la Suwon, un oraș care este cunoscut mai ales fanilor fotbalului, fiindcă în trecut, la echipa Samsung Blue Wings au jucat mai mulți români.
Suwon Samsung Digital City
Suwon este cunoscut în Coreea de Sud și pentru fortificațiile sale, construite de un rege, acum 225 de ani. Ei bine, la Suwon am putut vizita timp de câteva ore, într-un ritm mult prea rapid, campusul industrial Samsung Digital City unde lucrează 37.000 de oameni și unde sunt și clădiri de peste 30 de etaje. Acum patru decenii aici se fabricau televizoare alb-negru și electrocasnice, dar Samsung a decis după 2000 să mute la Suwon centrele sale de cercetare-dezvoltare și a ales să extindă mult acest sit.
Mini-orașe precum cel de la Suwon arată cât de puternice și influente sunt aceste conglomerate, aceste chaebol-uri care au făcut din Coreea de Sud o super-putere economică. În puține locuri din lume companiile ajung să construiască și să conducă mini-orașe unde totul este pus la punct, astfel încât angajații să fie cât mai productivi.
Sunt 130 de clădiri în campusul de la Suwon, iar angajații sunt aduși la lucru și duși înapoi acasă cu 500 de autobuze, în timp ce alții folosesc mașinile personale. Deși în campus sunt și terenuri de fotbal, de tenis și de baschet, plus săli de fitness și saune, nu trebuie uitat faptul că Samsung Smart City se găsește într-o țară unde se muncește foarte mult, atât ca volum, cât și ca număr de ore săptămânale. Oamenii au și unde să se relaxeze, dar munca este pe primul loc.
Unul dintre cele mai interesante locuri ce pot fi vizitate la Digital City, în Suwon, este SIM, prescurtare de la Samsung Innovation Museum, un loc de 10.000 mp unde este expusă nu doar istoria Samsung, ci și istoria generală a descoperirilor tehnologice, cu ajutorul unor panouri luminoase spectaculoase și a unor machete ce ilustrează câteva descoperiri tehnologice care au marcat ultimele secole, de la generatorul electrostatic lui von Guericke, la 1660, până la apariția mașinilor de spălat vase.
INTERVIURILE HotNews.ro