De ce încă avem parte de valuri de frig brutale, chiar dacă planeta se încălzește la niveluri record
Pe măsură ce căldura fără precedent face loc frigului, cei care contestă schimbările climatice prind avânt și argumentează că temperaturile scăzute sunt o dovadă că încălzirea globală este supraestimată. Dar oamenii de știință sunt clari: fenomenele extreme de frig vor continua să apară chiar dacă iernile se vor încălzi în general, potrivit CNN.
Recordurile de căldură la nivel global depășesc recordurile de frig – 2023 a fost cel mai cald an înregistrat cu o marjă uriașă.
În lume, 2023 a fost primul an în care temperatura medie la nivel global a fost în fiecare zi cu peste un grad Celsius mai mare față de a doua parte a secolului XIX. Mai mult, în noiembrie au fost două zile cu medii cu peste 2 grade Celsius mai mari.
Pe plan mondial, temperatura medie a fost cu 1,48 °C peste cea din a doua parte a secolului XIX. În peste jumătate dintre zile a fost mai mare cu peste 1,5 °C.
În România, anul 2023 a fost cel mai cald de când există date meteo. În Europa, media de temperatură a fost cu 1.02 °C mai mare față de perioada de referință 1991-2020. Anul 2020 a fost cel mai cald de până acum, iar media pentru anul trecut este cu 0,17 °C mai mică decât în acel an de maxim.
Mai mult, anul 2024 are o şansă din trei să fie chiar mai cald comparativ cu 2023, care a fost deja cel mai călduros înregistrat vreodată în lume, au anunţat vineri oamenii de ştiinţă de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite.
Și chiar sunt țări care se luptă acum să facă față la ninsori abundente, pe termen lung, criza climatică provocată de om a dus la o tendință alarmantă de dispariție a zăpezii în emisfera nordică.
Schimbari climaticeFoto: Shutterstock
Ce explică frigul? / Jet Stream și vortexul polar
Vremea noastră este puternic influențată de Jet Stream care se deplasează rapid la înălțime în atmosferă.
Jet stream-urile se produc între 6-13 km, au formă tubulară, secțiune ovală, lățime de până la 500 km și grosime de până la 7 km și viteze de 100-400 km/h care cresc dinspre exterior spre interior. Locul lor se schimbă zilnic și în funcție de anotimp.
Atunci când acesta se deplasează spre sud, poate împinge aerul rece arctic în America de Nord, Europa și Asia. Atunci când se retrage spre nord, aerul cald va împinge, de asemenea, mai la nord. O mare oscilație de înaltă presiune deasupra Europei în ianuarie anul trecut a dus la temperaturi de iarnă record.
„Curentul cu jet șerpuiește în valuri în jurul globului, iar zonele de joasă presiune se formează în „depresiunile” curentului și zonele de înaltă presiune în zonele „de creastă” ale curentului. În cele din urmă, curentul jet separă vremea însorită și caldă de vremea rece și umedă, iar în această perioadă a anului apar aceste diferențe foarte mari de temperatură dintre cele două zone”, potrivit meteoradar.ro.
Vortexul polar
Mai există și un alt factor de luat în considerare: vortexul polar, o centură de vânturi puternice care se află extrem de sus în stratosferă în jurul Polului Nord, desupra curentului jet (vezi mai multe explicații pe CNN).
Vortexul polar este ca un vârtej. În starea sa normală, se rotește foarte repede, menținând aerul extrem de rece blocat în regiunea arctică. Dar poate fi perturbat și deviat de la cursul său, devenind întins și distorsionat, împrăștiind aer rece și influențând traiectoria jet stream-ului.
Pe planeta noastra exista patru jet stream-uri principale, doua in emisfera nordica si doua in emisfera sudica. In emisfera nordica, jet streamul polar se mentine la altitudini intre 7 km si 12 km, fiind aidoma unui „rau de aer”. Are viteze medii de 160 km/ora, potrivit ziare.com.
Jet stream-ul tropical, din emisfera nordica, se mentine la altitudini mai mari, intre 10 si 17 km, avand viteze mai reduse, la o medie de 100 de km pe ora.
In emisfera sudica, jetul polar se invarte in jurul masei Antarctice cu viteze mai mari de 200 km/ora. Directiile acestor „rauri de aer” sunt de la vest la est, in emisfera nordica, si de la est la vest la sud de ecuator.
Aceasta indica o corelatie de baza cu efectele Coriolis, care determina un „viraj la dreapta”, in emisfera nordica, datorita rotatiei planetei, deviatie directionala direct proportionala cu altitudinea si cu latitudinea. In emisfera sudica, „virajul” e la stanga.
Foto: Agerpres
Aici intervine legătura cu schimbările climatice
Unii cercetători cred că perturbările în vortexul polar și modificările curentului jet ar putea fi generate de încălzirea accelerată din Arctica, care are loc de patru ori mai rapid decât în restul lumii.
În 2021, climatologul Judah Cohen de la Massachusetts Institute of Technology a prezentat o cercetare care a indicat că încălzirea rapidă în anumite regiuni ale Arcticii, împreună cu cantitățile semnificative de zăpadă din Siberia, contribuie la crearea unui jet stream mai sinuos și la devierea vortexului polar de la traiectoria sa obișnuită.
Cohen a subliniat că nu susține ideea că iernile devin, în general, mai reci. „Aceasta este o simplificare exagerată”.
Nu toți cercetătorii sunt de acord
Totuși, comunitatea științifică rămâne în dezacord cu privire la aceste legături, iar unii consideră că este dificil să se stabilească cauza și efectul.
Profesorul James Screen de la Universitatea Exeter a sugerat că iernile reci pot fi rezultatul variabilității normale a climei și că încălzirea Arcticii nu este neapărat responsabilă pentru iernile mai reci. El a explicat că chiar dacă temperatura medie a iernilor crește, fenomenele extreme de frig vor continua să apară.
Schimbările climatice pot, de asemenea, influența intensitatea furtunilor de iarnă, deoarece o atmosferă mai caldă are capacitatea de a reține mai multă umiditate, conducând la precipitații mai abundente sub formă de ploi sau zăpadă în timpul acestora.
În timp ce oamenii de știință încearcă să deslușească legăturile complexe dintre schimbările climatice și perioadele de frig intens, toți sunt de acord asupra unui lucru: tendința este de a avea ierni mai calde.
Sursa foto: Dreamstime.com
Pe același subiect:
INTERVIURILE HotNews.ro