Educatia meteodependenta

De când autoritățile au luat măsura de a închide școlile și grădinițele pe durata codului portocaliu, am aflat că procesul de învățământ este reglementat nu doar de un calendar care ține cont de nevoile de studiu și odihnă ale elevilor, ci și de capriciile vremii de afară. Ne vedem, astfel, puși în fața unei mari noutăți: programul educațional nu se mai stabilește la întâlnirea dintre cerințele de cunoaștere ale societății și limitările psihologice ale elevilor care pretind momente de odihnă sub forma vacanțelor. Nu, educația trebuie să țină cont și de modul în care birocrații, indiferent că sunt aleși ori numiți politic, interpretează codurile meteorologice.

Primii care pierd sunt, bineînțeles, elevii. Orice zi în minus din educație, alta decât este impusă de nevoile psihologice ale vârstei, reprezintă o șansă mai puțin de a te pregăti pentru viață. Iarna aceasta ne-a mângâiat pe creștet cu doar câteva zile de cod portocaliu. Ce s-ar întâmpla dacă numărul acestora ar fi mai mare? Nimeni n-ar trebui să excludă ca, pe fondul schimbărilor climatice tot mai intense, la anul sau peste doi ani să avem 10-20 de zile de cod portocaliu. Și atunci ar însemna ca de fiecare dată elevii să intre în vacanță forțată.

La urmă vin părinții. Nu toți au șansa de a avea îngrijitori privați pentru proprii copii. Deciziile administrative categorice precum aceea de a închide școlile în timpul codului portocaliu îi forțează pe copii la vacanță, iar pe părinții mai puțin privilegiați la concediu. Înainte de 1989, au existat perioade cu domiciliu forțat. După 1989, sunt perioade cu concedii forțate de odihnă; toate grație unor decizii administrative neinspirate și categorice. Concediul de odihnă, unica soluție legală pentru părinții care nu au cu cine să-și lase copii acasă și care, la serviciu, nu reușesc anumite aranjamente umane („mă înlocuiești acum și te înlocuiesc mai târziu”, etc), reprezintă un drept. În calitate de drept legal, acesta trebuie să rămână la libera apreciere a titularului acestuia. Ar fi interesant de observat felul în care se poate soluționa, pe cale juridică, conflictul subtil dintre posibilitatea titularului dreptului la concediu de odihnă de a stabili oportunitatea exercitării acestuia și restrângerea acestei posibilități ca efect al măsurii administrative de închidere a școlilor. Cu alte cuvinte, nu doar eu sunt cel care știe când e mai bine să-mi iau concediu, ci și administrația. De ce să mă strofoc să gândesc pentru mine când birocrația mă poate substitui în ceea ce merită să fac? Sugestia orwelliană e străvezie.

Nu vreau să discut cum pierd instituțiile atunci când angajații sunt constrânși să plece în concediu de… odihnă. „Șansa” birocraților care vin cu soluții radicale atunci când nu se impune este că în rândul angajaților sunt tot mai puțini oameni cu copii (cer iertare pentru acest cinism!). Declinul demografic face ca efectele unor decizii care nu sunt flexibile să se cuantifice doar la nivel individual, nu și instituțional.

Ce se așteaptă de la administrație în astfel de cazuri? În niciun caz soluții categorice. Ar fi fost înțelept ca administrația să arate flexibilitate și să lase la aprecierea fiecărei unități de învățământ decizia potrivită – de a suspenda cursurile, de a funcționa doar pentru părinții care preferă să-și aducă copii la școală, etc -, urmând ca, la rândul ei, fiecare unitate de învățământ să adopte soluția potrivită prin consultare cu părinții, cu corpul didactic. O decizie trebuie să țină cont și de locul unde se află unitățile de învățământ. Una este să închizi o școală dintr-o comună de munte, aflată la răscruce de vânturi, unde elevii se adună din sate învecinate și cu totul alta este să închizi școlile unei capitale de stat european, unde vitregia climei este compensată de infrastructură (străzi, transport în comun), distanțe scurte între domiciliu și școală, logistică, etc.

Înțelepciunea pe care o așteptăm de la administrație, având în vedere că are o memorie instituțională și cuprinde oameni calificați, se măsoară în gradul de flexibilitate și capacitatea de a intra în dialog cu părțile interesate. Codul portocaliu pe care îl stabilește administrația meteorologică nu trebuie înțeles ca stare de urgență în care deciziile să fie așteptate cu rapiditate și fermitate. Apoi, problema cu toate aceste coduri este că ele creează obișnuință, astfel că ceea ce acum e cod portocaliu mâine să fie cod galben. Și atunci de ce să sacrificăm cerința imperativă a educației pentru coduri de informare/avertizare, resimțite diferit de la persoană la persoană? Ce să mai vorbim de faptul că înțelepciune înseamnă și să nu alertezi populația în mod inutil? N-am să uit isteria creată de municipalitatea bucureșteană când pe 18 septembrie 2017 a anunțat o mare furtună care… nu a mai avut loc. Efectul a fost un București cu magazine închise, străzi pustii, Sala Mare a Palatului unde se desfășura Festivalul Enescu plină-ochi în mod obișnuit funcționa la mai puțin de un sfert din capacitate. Strigi lupul când nu vine, dar atunci când vine cine mai crede?

citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Educatia meteodependenta

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”