Scrisoare către premier a unor supraviețuitori ai tragediei din Colectiv: Lucrurile nu mai pot continua cu improvizații și soluții ad-hoc

Mai mulți supraviețuitori ai incendiului din urmă cu trei ani din clubul Colectiv îi scriu premierului Viorica Dăncilă și ministrului Sănătății, Sorina Pintea, cerându-le înființarea unui Mecanism Național de Intervenție de Urgență în Cazul Accidentelor cu Victime Mari Arși. Ei spun că ar trebui să existe un transfer automat către centre de mari arși din Europa, cu care să fie încheiate protocoale, precum și un fond permanent de urgență, dedicat atât cheltuielilor imediate generate de transferul marilor arși sau de anumite proceduri suplimentare în situații particulare, cât și achitării costurilor legate de operațiunile de transfer și spitalizare în străinătate, pe toată durata tratamentului și recuperării pacienților.

Cei 21 de supraviețuitori din Colectiv semnatari ai scrisorii, între care Andrei Găluț, singurul supraviețuitor al formației Goodbye to Gravity, spun că tragedia din clubul bucureșean a arătat, dincolo de orice dubiu, iar victimele au simțit, prin propriile experiențe dramatice, că sistemul medical public nu are capacitatea de a trata și îngriji marii arși.

Victimele din Colectiv afirmă că inexistența unor centre de arși în țară, unități spitalicești specializate, cu personal experimentat, care să asigure standardele foarte stricte de asepsie, absolut necesare pentru această dificilă patologie pune în pericol viața fiecărui caz de mare ars „tratat” cu improvizații – cele presupuse 11 paturi ale secțiilor de arsuri. Supraviețuitorii incendiului din 30 octombrie 2015 se întreabă, având în vedere această situație gravă, dacă nu este vorba despre o încălcare a drepturilor garantate de Constituția României prin Articolul 22 (1): „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”.

„Pentru noi, semnatarii acestei scrisori, supraviețuitori ai incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015, declarațiile dumneavoastră din data de 1 noiembrie 2018, prin care ați recunoscut incapacitatea statului roman de trata mari arși, precum și riscul major căruia ei se supun in spitalele din Romania, sunt cea mai bună dovadă a bunelor intenții pe care le aveți în ceea ce privește schimbarea stării de fapt”, îi transmit supraviețuitorii din Colectiv ministrului Sănătății.

Ei cer o întâlnire cu premierul și cu ministrul Sănătății, până la finalul acestei săptămâni, pentru a le propune crearea unui Mecanism Național de Intervenție de Urgență în Cazul Accidentelor cu Victime Mari Arși, mecanism care să funcționeze până la construirea în România a unor centre de arși, la standardele necesare, iar ulterior să rămână activ pentru situații excepționale în care se impune de urgență transportul unui număr mai mare de pacienți în străinătate – complementar cu instrumente europene cum ar fi Mecanismul de Protecție Civilă.

„După cum foarte bine știți – iar mobilizarea dumneavoastră în cazul pacientului Alexandru Băiașu din Piatra Neamț e o dovadă în acest sens – supraviețuirea unui mare ars (peste 30% din suprafața corporală sau pacienți cu arsuri profunde) depinde de transportarea cât mai rapidă într-un centru de arși, fiecare oră putând face diferența dintre viață și moarte. Modul în care autoritățile și persoanele responsabile s-au activat în toate cazurile în care a fost nevoie de transportarea unui ars arată că lucrurile nu mai pot continua cu improvizații și soluții ad-hoc. Este nevoie de acest protocol care să permită acțiunea rapidă. Nu este normal ca viața unui pacient să depindă de (in)disponibilitatea unor funcționari de a se implica, de semnături, de conflicte interinstituționale. Este nevoie de pași clari, responsabilități clare, algoritmi, proceduri”, mai spun supraviețuitorii din clubul Colectiv.

Ei propun ca acest mecanism de intervenție în cazul accidentelor cu victime mari arși trebuie să cuprindă: transferul automat către centre de mari arși din Europa, cu care să se încheie protocoale în acest sens. Centrele din Belgia si Olanda care au tratat victime de la Colectiv sunt câteva exemple, mai ales că există deja relații bilaterale și un istoric de succes. De asemenea, ei spun că trebuie să existe un protocol interinstituțional cu MAPN (pentru transport aerian) și IGSU, un fond permanent de urgență, dedicat atât cheltuielilor imediate generate de transferul marilor arși sau de anumite proceduri suplimentare în situații particulare (cum ar fi achitarea unor facturi restante, astfel încât sa nu apară blocaje sau întârzieri în transportul și acceptarea de către centrele din străinătate a respectivilor pacienți), cât și achitării costurilor legate de ansamblul operațiunilor de transfer și spitalizare în străinătate, pe toată durata necesară tratamentului și recuperării medicale a pacienților și să fie desemnat un responsabil în Ministerul Sănătății pentru implementarea, coordonarea si activarea acestui Mecanism Național de Intervenție de Urgență în Cazul Accidentelor cu Victime Mari Arși.

De asemenea, semnatarii scrisorii, „supraviețuitori ai unor cumplite infecții cu germeni dobândiți în spitalele din România”, vor să discute cu premierul și cu ministrul Sănătății despre stadiul implementării în spitale a planului de limitare a răspândirii germenilor din lista OMS, precum și a stadiului construcției și dotării centrelor de arși.

„Încheiem cu speranța ca ne veți acorda întâlnirea solicitată și că vom putea mișca sistemul pentru ca România să-și poată salva pacienții mari arși”, adaugă supraviețuitorii din Colectiv în scrisoarea trimisă premierului și ministrului Sănătății.

Scrisoarea este semnată de Adrian Albu, Mihai Grecea, Adina Apostol, Andrei Găluț, Alexandra Furnea, Cătălin Grădinariu, Cristian Matei, Flavia Lupu, Costin Dumitrache, Ancuța Morărașu,

Ștefan Dan, Corina Gabriela Ioniță, Alice Tiaru, Mariana Oprea, Liviu Popescu, Bogdan Molesag, Cezar Marin, Marius Fratoaica, Catalin Ilnitchi, Andreea Ursu și Andrada Mihailescu.

Scrisoarea vine în contextul în care un tânăr ars în urma unei explozii produse într-un bloc din Piatra Neamţ a fost transferat cu dificultate la o clinică din Belgia, din cauza procedurilor greoaie.

România nu are, la trei ani de la incendiul din clubul Colectiv, condiții pentru a trata nici măcar un singur pacient „mare ars”, o spun chiar medicii care se lovesc de astfel de cazuri. Ministrul Sănătății declara, însă, recent, că în țara noastră sunt 11 paturi de siguranță pentru cazurile grave de pacienți cu arsuri, însă mai mulți medici au explicat, pentru HotNews.ro, de ce paturile la care face referire Sorina Pintea – 6 la Spitalul Floreasca și 5 la Spitalul de Arși din București – sunt departe de a fi sigure pentru acești pacienți. Cheia problemei: lipsa de infrastructură care să permită izolarea perfectă a acestor răniți, în lipsa căreia orice renovare/dotare sunt insuficiente. Singura soluție realistă pentru marii arși rămâne, în acest moment, transferul la spitale din străinătate. Acesta este și unul dintre puținele lucruri care s-au schimbat după Colectiv: atitudinea față de ei. Anul acesta, Sorina Pintea a aprobat rapid, în câteva cazuri foarte grave, transferul în afara țării.