Impactul serviciilor medicale private în România: Creștere anuală de 15% a abonamentelor medicale private / Aproape 20% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private provine din activități stomatologice
1,7% din consumul unei gospodării din România este dedicat serviciilor medicale, sub media UE de 3,3%, țara noastră aflându-se pe penultimul loc în acest clasament. La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, sistemul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare. Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale private, piața abonamentelor medicale a înregistrat, în ultima decadă, o creştere anuală constantă de aproape 15%.
Furnizorii de servicii medicale private din România asigură accesul la servicii care au drept scop prevenirea bolilor şi reprezintă un motor al dezvoltării sistemului medical, acţiuni cu impact major asupra stării generale de sănătate a populaţiei. Sunt principalele concluzii ale primului studiu care vizează „Analiza impactului economic și social al furnizorilor privați de servicii medicale din România”, realizat de ERNST & YOUNG, la solicitarea Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.
Segmentul privat a contribuit decisiv la dezvoltarea infrastructurii medicale prin înființarea și extinderea de unități, îmbunătățind accesul pacienților la servicii medicale. În ultimii zece ani, furnizorii privați au realizat investiții importante în echipamente medicale, achiziționate cu preponderență în centrele de imagistică, laboratoare și cabinete stomatologice. În perioada 2010-2020, investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat, ajungând să reprezinte 0,21% din PIB. Raportat la nivel național, acestea au o pondere de aproximativ 2% din totalul investiţiilor, numărul unităţilor medicale private depăşind în prezent 56.000.
„Studiul reprezintă o sursă importantă la dispoziția autorităților de fundamentare a direcțiilor de acțiune în sistemul de sănătate. În contextul provocărilor actuale și a dinamicii în continuă evoluție la nivelul necesităților de îngrijiri, speranța de viață a crescut, implicând finanțare. Segmentul privat este o sursă alternativă de îngrijiri în cadrul sistemului de sănătate, reducând presiunea asupra sectorului public″, a afirmat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.
România înregistrează decalaje semnificative față de Uniunea Europeană în ceea ce privește vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate. Conform ultimelor date disponibile la nivel european, în țara noastră, speranța de viață sănătoasă, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să trăiască fără probleme de sănătate, se situează în jurul vârstei de 60,2 ani, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 64,6 ani. Față de anul 2010, când Uniunea Europeană prezenta un avans de 4,8 ani, România a recuperat 4 luni din această diferență.
„Prevenția nu înseamnă doar accesul la analize, ci înseamnă să avem un program integrat, pentru că interesul general al oamenilor este să existe o sustenabilitate a sistemului de sănătate, iar lucrul acesta se poate face dacă dezvoltăm medicina omului sănătos și mărim numărul de ani de viață fără boală, evităm decesul prematur, îmbolnăvirile complicate premature. Cred că dacă vom lucra împreună pe acest principiu, am putea să avem un rezultat care să ducă la o mai bună stare de sănătate a populației în România″, consideră prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
Evaluarea amprentei generale pe care furnizorii de servicii medicale private o au în economia României arată faptul că 6.238 de milioane de euro sunt create în termeni de valoare adăugată, ceea ce reprezintă aproximativ 2,8% din PIB-ul României. Valoarea totală a cifrei de afaceri generate de companiile private cu activități în zona serviciilor de sănătate a fost de 3,1 miliarde de euro în anul 2020 (cu 9% mai mult față de anul precedent). 19% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate provine din activități stomatologice.
În România, 1,7% din consumul unei gospodării este dedicat serviciilor medicale, sub media UE de 3,3%, România aflându-se pe penultimul loc din clasament. „Trebuie să avem în vedere că un serviciu medical trebuie corect plătit. Nu există sănătate fără cheltuială. În aceste momente încercăm să mutăm curativul pe prevenție și cred că, cu ajutorul segmentului privat, vom reuși. Un act medical se face având la îndemână profesioniști, dotări, structuri adaptate medicinei pe care trebuie să o avem în ziua de azi”, a afirmat dr. Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din cadrul Camerei Deputaților.
La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, sistemul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare. „Un aspect important al sistemului de sănătate actual îl reprezintă nevoia de îngrijire a pacientului sever/critic (pacient care poate proveni din orice tip de patologie, în funcție de evoluția bolii și/sau de terenul de fond). Pentru a rezolva această situație critică, se impune constituirea unui parteneriat reglementat clar și agreat de către partenerii din sectorul public, respectiv din cel privat. Am încredere că există deschiderea și pregătirea necesare constituirii acestui parteneriat”, este ideea susținută de prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României.
Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale private, piața abonamentelor medicale a înregistrat, în ultima decadă, o creştere anuală constantă de aproape 15%. Aceasta este determinată atât de o preocupare mai mare a populației pentru starea de sănătate proprie sau a familiei, cât și de interesul angajatorilor pentru optimizarea pachetelor de beneficii extra-salariale. Piaţa abonamentelor medicale din România a depășit astfel 120 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 3,9% din piaţa serviciilor medicale private. „Asistența medicală privată din România constituie un exemplu de bună practică medicală, de lucru în echipă, de medicină colaborativă, ceea ce a contribuit la creșterea încrederii populației în siguranța actului medical. Serviciile medicale private au reprezentat un segment complementar de activitate, în niciun caz concurențial”, consideră conf. univ. dr. Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Din punct de vedere numeric, evoluția personalului medical din segmentul privat este influențată de programele de pregătire organizate de furnizorii privați și de un nivel salarial competitiv. În sistemul public, salariile au crescut semnificativ în 2018, pentru a răspunde deficitului accentuat de profesioniști din domeniul medical. 44% din personalul medical din sistemul de sănătate activează în segmentul privat, exclusiv sau mixt. Din totalul de angajaţi la nivel naţional, aproximativ 1,4% lucrează în sectorul de servicii medicale private, numărul lor depăşind în prezent 78.000.
„Sistemul medical românesc este orientat cu precădere către tratarea pacienţilor, mai mult de două treimi din cheltuieli fiind destinate serviciilor curative, de recuperare cu internate sau în ambulatoriu, respectiv serviciilor de îngrijire pe termen lung. Dezvoltarea susținută a sectorului privat are o contribuție semnificativă la scăderea mortalității, concomitent cu creșterea veniturilor populației, a accesului la educație, dar și a unor campanii de informare eficiente, obținându-se astfel și o scădere a presiunii resimțite de segmentul public, cu beneficii pe termen mediu și lung″, concluzionează Cristian Hotoboc, Preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.