Concurența în sport

Dimensiunea economică a sportului a crescut semnificativ ca urmare a diversificării surselor de venit generate de acesta, printre ele numărându-se în prezent atât vânzarea de bilete și abonamente la competiții sportive cât și comercializarea drepturilor de difuzare a competițiilor, publicitatea, vânzarea de articole sportive sau sponsorizarea.

Din perspectiva activității economice pe care o generează, domeniul sportiv este supus regulilor prevăzute de legislația de concurență, similar oricărui alt sector al economiei. Cu toate acestea, în analizele și investigațiile desfășurate, autoritățile de concurență din Uniunea Europeană urmează o serie de principii de bază, menite a prezerva funcția socială și cea culturală a sportului, precum și a nu aduce atingere regulilor inerente acestuia.

Luând în considerare aceste limite, redăm mai jos exemple de conduite sau activități în domeniul sportului care pot cădea sub incidența regulilor de concurență.

Limitarea drepturilor sportivilor de a participa la competiții independente

În 2017, Comisia Europeană a calificat drept anticoncurențial și a solicitat încetarea comportamentului Uniunii Internaționale de Patinaj în privința normelor de eligibilitate care impuneau sancțiuni severe (interzicerea pe viață a dreptului de a concura la cele mai importante evenimente internaționale de patinaj) sportivilor care participau la competiții ce nu erau aprobate de Uniune.

În acest mod, regulile de eligibilitate ale Uniunii restricționau libertatea comercială a sportivilor, care erau împiedicați să participe la evenimente de patinaj independente. Drept consecință, sportivilor nu li se permitea să își ofere serviciile organizatorilor de evenimente de patinaj concurente, aceștia putând fi lipsiți astfel de surse suplimentare de venit.

De asemenea, regulile de eligibilitate ale Uniunii împiedicau organizatorii independenți să desfășoare propriile competiții de patinaj, fiindcă nu aveau capacitatea de a atrage sportivi de vârf. Conform Comisiei Europene, în acest mod a fost limitată dezvoltarea competițiilor alternative și inovatoare, iar fanii acestui sport au fost privați de alte evenimente similare.

Vânzarea în comun a drepturilor de difuzare a competițiilor sportive

Vânzarea în comun a drepturilor de difuzare cu privire la competițiile sportive de către asociațiile de fotbal, în numele cluburilor de fotbal (spre deosebire de vânzarea acestor drepturi de către cluburile individuale), a fost considerată în acord cu regulile de concurență de către Comisia Europeană (în cazurile UEFA Champions League sau Bundesliga) și de Consiliul Concurenței (într-un caz privind Liga profesionistă de Fotbal și Federația Română de Fotbal), sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Acestea includ, printre altele, vânzarea drepturilor de difuzare prin proceduri de licitație deschise și transparente, o limitare a duratei drepturilor și defalcarea drepturilor în diferite pachete pentru a permite mai multor concurenți să aibă acces la acestea.

Acordarea de drepturi exclusive de difuzare a competițiilor sportive

Acordarea de drepturi exclusive de difuzare a unor evenimente sportive este o practică comercială consacrată. Cu toate acestea, contractele care oferă drepturi exclusive de difuzare pentru un eveniment sportiv sau pentru un anumit campionat pot prezenta în mod ocazional probleme de concurență.

Spre exemplu, exclusivitatea pe o durată lungă și pentru o gamă largă de drepturi poate genera riscuri de concurență, deoarece este probabil să conducă la excluderea de pe piață a altor operatori economici care sunt interesaţi de exploatarea acestor drepturi (posturile de televiziune, societăţile care sunt active pe piaţa telefoniei mobile şi societăţile care sunt implicate în furnizarea de conţinut prin intermediul internetului).

Alte exemple. Concluzii

Separat de cazurile expuse mai sus, potențiale riscuri de concurență mai pot decurge de asemenea din:

• modul de stabilire a regulilor care restricționează activitățile agenților / intermediarilor sportivilor;
• regulile și acordurile care restricționează vânzarea de bilete pentru evenimente sportive; respectiv din
• restricții rezultând din contractele de sponsorizare.

Numitorul comun este că, în fiecare caz în parte, e important să se asigure reguli sau restricții obiective și proporționale cu obiectivele urmărite, pentru ca atât în sport cât și în activitatea economică decurgând din acesta, să existe condiții echitabile pentru jucători.

Un articol semnat de Carmen Peli, Partner și Oana Ambrozie, Senior Associate, PeliPartners