Stolojan: In bugetul UE continua sa existe destinatiii ale resurselor care tin de tendinte populiste. Nu are ce cauta in bugetul UE asa ceva

„Sunt elemente care pot fi imbunatite in cadrul actual legal al UE”, a declarat Theodor Stolojan in cadrul reuniunii de la Bucuresti a Partidului Popular European (PPE). „Avem problema structurii bugetului UE. Se incearca si s-au facut pasi pentru deplasarea resurselor catre domeniul cercetarii, inovarii depinde progresul Uniunii Europene. Cu toate acestea, in bugetul UE continua sa existe si destinatii ale resurselor care tin de tendinte populiste. Nu am o retinere sa spun ca din bugetul UE se dau bani pentru a se distribui alimente in statele membre. Este un atribut care trebuie sa revina statelor membre. Nu are ce cauta in bugetul UE asa ceva”, a precizat Stolojan.

Un exemplu de astfel de fonduri sunt cele alocate prin programul de aprovizionare cu alimente a persoanelor celor mai defavorizate din UE. Doar in acest an s-au alocat prin acest program aproape 500 de milioane de euro.

In ultima perioada, s-a pus problema eliminarii acestui program. Recent, ministrii europeni ai agriculturii s-au intalnit la Bruxelles, pentru a decide continuarea in forma actuala programului european de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate. Sase state membre s-au opus pentru continuarea programului, insa decizia finala a fost amanata pentru urmatoarul consiliu de ministri care va avea loc in luna octombrie. Contactat de HotNews.ro, ministrul agriculturii Valeriu Tabara a declarat ca „Romania doreste continuarea programului asa cum este acum, deoarece in actualele conditii este util”.

Statele care s-au opus sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Danemarca si Suedia, spunand ca politica sociala este responsabilitatea statelor membre.

In urma unei plangeri a Germaniei, Curtea Europeana de Justitie a stabilit ca aceste achizitii sunt incompatibile cu PAC, obligand Comisia Europeana sa revina la nivelul stocurilor existente. Insa, Comisia a gasit o modalitate de a trece peste decizia Curtii, insa se loveste de obiectiile celor sase state. Acestea considera ca sistemul nu mai trebuie sa apartina de PAC (Politica Agricola Comuna), ci de bugetele sociale ale fiecarui stat membru.

• Ideea unui sistem de solidaritate care permite sa se redistribuie surplusurile agricole sub forma de ajutor alimentar celor defavorizati a fost pusa in practica in 1987 de Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene din acel moment. Intre timp, chiar daca surplusurile alimentare au scazut, fondurile alocate au tot crescut pana in acest an. Programul este finantat de Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar bugetul sau a crescut de la aproape 100 milioane de euro in 1987, la aproape 500 milioane de euro incepand cu 2009. Participarea la acest program este facultativa. Nouasprezece dintre cele 27 de state ale UE beneficiaza de acest program, insa in ultimii doi ani stocurile au scazut foarte mult si astfel, Comisia Europeana este nevoita adopte masura reducerii bugetului.

Astfel, valoarea totala a fondurilor pentru programul din 2012 de aprovizionare cu alimente a persoanelor cele mai defavorizate din UE a fost stabilita la doar 113 milioane de euro, fata de aproape 500 de milioane cat s-a alocat in ultimii ani. Reducerea sumei alocate in acest scop a fost determinata si de hotararea Curtii de Justitie a UE din aprilie, care prevede ca alimentele ce fac obiectul acestui program trebuie sa provina din stocuri publice ale Uniunii Europene. Prin urmare, programul pentru 2012 se bazeaza exclusiv pe stocurile de interventie existente, adica 162.000 de tone de cereale si 54.000 de tone de lapte praf degresat in regim de interventie.

Alte declaratii facute de Stolojan

• In intreaga Uniune Europeana exista o preocupare pentru a identifica noi resurse pentru relansarea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca. Avem nevoie de mai multa integrare sau cum se mai spune de mai multa Europa. Exista o viziune, o strategie, strategia Europa 2020, si o parte din aceste viziuni pot fi indeplinite pe termen mai lung, unele necesitand modicari ale tratatului de functionarea a UE.
• In cadrul legal din Uniunea Europeana exista un potential nefolosit la nivelul la care este el si s-a discutat despre piata interna, piata unica unde in cateva domenii, cum ar fi energia, circulatia libera a fortei de munca, inca sunt obstacole. Aceste obstacole tin de vointa statelor membre de a fi inlaturate si aici exista un potential de crestere economica.
• UE a aratat ca procesul de mobilizare a resurselor private pentru finantarea marelor proiecte europene nu a mers cum trebuie; sa ne amintim de proiectul Galileo destinat procesului de GPS european.
• Ideea lansata de presedintele CE, Barroso, cu privire la emisiunea de euroobligatiuni pentru proiecte nu necesita modificarea tratatului existent, cu toate astea ea inca nu e pusa in practica si asteptam propuneri
• Viata ne-a demonstrat ca un stat membru sau altul pot duce o politica economica fara responsabilitate. Am invatat ca trebuie date raspunsuri pentru asemenea situatii
• Avem un raspuns dat de piata: in zona euro si tarile care vor intra in continuare in zona euro printre care si tara noastra, Romania, a pierdut deja unul din avantajele esentiale ce au existat timp de 10 in zona euro: orice stat din zona euro care se imprumuta platea cam acelasi pret pentru banii imprumutati, indiferent ca se chema Germania, Grecia. Piata a dat un raspuns acum: indiferent ca esti in zona euro sau in afara ei, vei plati un pret care depinde de ce fel de politica ai dus in tara ta
• Asta nu inseamna ca Romania sau alta tara trebuie sa intarzie intrarea in zona euro, dimpotriva avem aceasta obligatie prin tratat
• Exista o realitate economica care nu poate fi infranta: o tara care s-a supraindatorat nu poate fi ajutata adaugand o noua datorie peste cea existenta; Suprinderea mea a fost ca acest fundament economic nu a fost luat in considerare la dimensiunea lui, a trebuit sa treaca 2 ani ca sa intelegem ca pentru Grecia trebuie sa ajungem la o restructurate a datoriei, cu o anumita suportare a pierderilor de catre creditori si responsabilitatea cand o tara se supraindatoreaza revine si creditorilor care au alimentat tara cu imprumuturi.
• Dl Trichet, presedintele BCE, inainte de a deveni guvernatorul Bancii Frantei, se ocupa de trezoreria frantei si era presedintele Clubului de la Paris si se ocupa cu esalonarea datoriilor tarilor in curs de dezvoltare. Deci se stia foarte bine care e tehnica de indatorare a unei tari supraindatorate
• Am pierdut timp ca sa ajungem sa facem ceea ce trebuie si asemenea lectii merita sa le invatam bine