Strânsă între inflație și criză politică, BNR nu are de ales și ține dobânzile la cel mai sus nivel în regiune. Ce înseamnă asta pentru tine

Așa cum anticipam de joi, rata de politică monetară rămâne la 6,5% pe an- printre cele mai restrictive din regiune.

Dobânda-cheie a Băncii Naționale a Ungariei este în prezent de 6,25% (la o inflație – măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum – de puțin peste 2%). Ultima decizie a fost menținerea ratei la acest nivel în aprilie 2026.

Dobânda-cheie a Czech National Bank este de 3,50% – mai exact rata repo la două săptămâni (2W repo rate), principalul instrument de politică monetară al băncii centrale cehe. Inflația în Cehia este sub 2%.

Dobânda-cheie a băncii centrale a Poloniei este de 3,75% , la o inflație de puțin peste 3%. Decizia de menținere la acest nivel a fost luată la ședința din 5–6 mai 2026.

Printre argumentele BNR de menținere a nivelului dobânzii cheie a fost inflația ridicată (aproape 11% măsurată prin Indicele prețurilor de consum sau de 9,5% măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum- indicator care permite comparație cu celelalte țări europene). Dacă BNR ar relaxa politica monetară și ar reduce dobânda, ar încuraja consumul (care e bazat pe importuri) adâncind dezechilibrul extern și re-alimentând inflația.

Ce spune BNR în comunicatul publicat după ședința de vineri

După ce părea că se liniștesc, prețurile s-au reapucat de urcat: în martie: 9,87% iar în aprilie a urcat la 10,71%

Principalul vinovat: scumpirea combustibililor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu (blocada Strâmtorii Ormuz), la care s-au adăugat creșteri la gaze naturale și chirii.

Dacă BNR ar reduce dobânda acum, românii ar împrumuta mai mult, ar consuma mai mult, prețurile ar crește și mai tare. Deci BNR ține dobânda sus ca să „răcească” economia.

Când scad prețurile?

Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației va crește în vară peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.

Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în toamna acestui an, spune BNR, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei.

Incertitudini crescute sunt însă asociate, în actualul context politic intern, măsurilor potențial adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent.

Cu alte cuvinte: cel puțin un an și jumătate până când lucrurile revin la normal.

Ce înseamnă concret pentru tine?

Credite scumpe, rate la împrumuturi care rămân ridicate. Mai înseamnă prețuri mari la combustibil, gaze, alimente.

Un leu mai slab – ceea ce va face vacanțele în străinătate și produsele importate să coste mai mult.

Economiile la bancă – pentru că dobânzile la depozite rămân și ele ridicate îi favorizează pe cei care economisesc- dar sunt sub inflație.

Cei mai mulți economiști spun că nu văd o asemenea relaxare mai devreme de vara anului 2027. În plus, nici contextul politic intern nu ajută, ca să nu mai vorbim de cel extern. Avem așa:

Incertitudine politică prelungită

Potrivit unei analize Coface transmisă vineri HotNews, cel mai probabil scenariu ar fi acela al unui guvern tehnocrat susținut de PNL, USR și posibil PSD – un precedent fiind guvernul Cioloș din 2015-2017. Alegerile anticipate sunt puțin probabile, spun autorii analizei, întrucât ar favoriza AUR, care conduce sondajele.

Riscul fiscal se adâncește

Până de curând, implementarea măsurilor de consolidare fiscală și comunicarea credibilă de către guvern a strategiei sale fiscale pe termen mediu au fost factori cheie în menținerea încrederii în rândul investitorilor arată Coface.

Prăbușirea guvernului va întârzia probabil adoptarea de reforme suplimentare necesare, sporind incertitudinea cu privire la ajustarea fiscală. În plus, deprecierea leului românesc (RON) cu 2,5% față de euro crește în mod direct riscul fiscal, deoarece valoarea în RON a plăților datoriei (principal și dobânzi) denominate în valută crește. Ponderea datoriei externe a României este de aproximativ 50%, predominant în euro.

Fondurile europene – în pericol

România mai are de primit 8,43 miliarde euro din PNRR (circa 2,6% din PIB), dar sunt condiționați de îndeplinirea a 14 jaloane critice până în august 2026. Instabilitatea politică riscă să compromită acest termen. Separat, accesul la împrumuturile de apărare din programul SAFE al UE (circa 16 miliarde euro) necesită un premier cu mandat deplin.

Context global nefavorabil

Criza politică se desfășoară într-un mediu global dificil. Poziția fiscală slabă a României și perturbările legislative continue micșorează spațiul de atenuare a impactului blocării Strâmtorii Ormuz.

În același timp, mixul energetic și resursele naturale ale României o plasează într-o poziție relativ favorabilă pentru a rezista șocului energetic. Țara beneficiază de o capacitate hidroenergetică substanțială, care nu este sensibilă la schimbările prețurilor globale ale materiilor prime energetice. În plus, România deține rezerve semnificative de gaze naturale, iar dezvoltarea zăcămintelor offshore nou descoperite în platforma continentală a Mării Negre ar putea-o poziționa ca exportator net de gaze până la sfârșitul anului 2027.