Studiu european: Romania si Spania, "specialiste" in comisionul ilicit in materie de fraudare a achizitiilor publice

Comisionul ilicit este cea mai raspandita forma de frauda la achizitiile publice in proiectele pe fonduri europene derulate in Romania si Spania, releva un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers si Ecorys pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF).

Studiul analizeaza 8 State Membre UE – Franta, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Romania, Spania – si in 5 domenii – Constructii rutiere & feroviare, Apa & deseuri, Constructii urbane/de utilitati, Formare profesionala, Cercetare & dezvoltare/Tehnologie/Medical.

„Comisionul ilicit (o parte din suma pe care un contractant castigator o primeste, fiind destinata functionarului in schimbul tradarii publicului) este intalnit in aproximativ 1 din 3 cazuri (la nivelul tuturor celor 8 state analizate – n.r.). Aceasta practica pare sa fie mai degraba raspandita in mod egal in toate sectoarele. Comisionul ilicit este cea mai frecventa forma de coruptie intalnita in Spania si Romania„, sustine raportul mentionat.

Alte „modele” de trucare a achizitiilor publice, intalnite in cele 8 state analizate, sunt:

• Fraudarea licitatiei (un contract este promis unui participant, cu toate ca de dragul aparentelor prezinta oferte si alti participanti) – se observa in aproape jumatate (48% din cazurile observate) din practici si este cel mai prezenta in proiecte din sectoarele Apa si deseuri si Cercetare si dezvoltare. Fraudarea licitatiei este intalnita mai frecvent in Ungaria, Polonia, Lituania si Italia.
• Practicile de conflict de interese – au fost intalnite in aproximativ o cincime din cazuri si in toate sectoarele, desi usor mai frecvente in sectoarele Formare profesionala si Constructii urbane/de utilitati.
• Managementul defectuos intentionat – a fost intalnit in medie in 4% dintre practici. Exista posibilitatea ca indicatorii selectati in metoda completa sa aiba o putere de influenta mai mare asupra fraudarii licitatiilor decat a comisionului ilicit si conflictului de interese

O alta problema legata de cheltuirea banilor europeni este eficacitatea scazuta a proiectelor, Romania aflandu-se printre tarile analizate cu cazuri de coruptie sau cazuri gri referitoare la lipsa de eficienta a chelturii fondurilor europene. Framta este, insa, tara cu cele mai multe astfel de proiecte oneroase, dintre cele 8 analizate.

”Aceste probleme au aparut foarte des in Franta (92% din cazurile de coruptie/gri analizate), Italia (82%), precum si in Lituania si Romania (in ambele, 67% din cazuri)”, se arata in studiul realizat pentru OLAF.

Ca exemplu fictiv, raportul descrie o situatie in care se acceseaza bani europeni pentru stimularea integrarii sociale a unor orfani, insa tinerii nu participa efectiv la activitati de insertie sociala sau de educatie, ci primesc dulciuri sau alte „atentii” in schimbul semnaturilor lor cum ca au participat la activitati.

In privinta pierderilor publice directe de bani prin proiectele europene afectate de cazuri de coruptie sau cazuri „gri”, Romania se „remarca” printr-un numar mare de astfel de situatii, insa cu sume relativ scazute pentru feicare caz in parte. „Unele diferente pot fi observate intre Statele Membre in pierderea publica directa. In sume absolute, pierderile cele mai mari au fost in Franta (466 de milioane de euro pierdere publica directa in cazurile de coruptie/gri analizate), urmata de Spania (223 de milioane de euro pierdute in cazurile de coruptie/gri analizate) si de Ungaria (121 de milioane de euro pierdute in cazurile analizate)”, se arata in raport.

„Mai graitor este costul mediu pe caz ca procent din bugetul mediu. In acest sens, 56% din bugete sunt pierdute in cazurile din Romania, totusi aceste pierderi sunt concentrate in proiecte mici, iar ponderea generala a bugetului pierdut este de 16%. Pierderea publica directa se arata a fi ridicata si in Spania (de asemenea, ca procent din volumul bugetului pierdut) si Italia, unde 40% si 34% din bugetele medii implicate pe caz se arata ca sunt pierdute in cazurile de coruptie/gri”, a dauga studiul european.