Studiu: Romania, tara cu a doua crestere din UE a poverii fiscale. Taxa pe munca este principala sursa de venituri. Tendintele fiscalitatii in Uniunea Europeana.

Povara fiscala, adica valoarea totala a impozitelor si contributiilor sociale, au urcat la 38,8% din PIB in 2011, in EU27, fata de 38,3% in 2010 si 38,4% in 2009, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene difuzat luni. Aceasta povara fiscala variaza foarte mult de la un stat membru la altul, incepand cu Lituania (26,0%), Bulgaria (27,2%), Letonia (27,6%), Romania (28,2%), Slovacia (28,5%) si Irlanda (28,9%), si terminand cu Danemarca (47,7). Intre 2010 si 2011, cele mai mari cresteri ale povarii fiscale s-au inregistrat in Portugalia (de la 31,5% la 33,2%), Romania (26,7% la 28,2%) si Franta (42,5% pana la 43,9), se mai arata in studiu.

Informatii sunt extrase din editia din 2013 a „Tendintelor fiscalitatii in Uniunea Europeana”, publicata de catre Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europenepublicatie care compileaza indicatorii fiscali intr-un mecanism armonizat pe baza Sistemului European de Conturi (SEC 95), care permite o comparatie corecta a sistemelor de impozitare si a politicilor fiscale intre statele membre ale UE.

Chiar si Guvernatorul BNR a avertizat ca impozitele mari platite de firme si de salariati, in forma contributiilor sociale la pensii, descurajeaza munca, fara de care un nivel ridicat al pensiilor nu poate fi asigurat. Acest fenomen a fost descris de guvernatorul BNR drept una dintre „cele mai grave capcane” in care a intrat Romania, in conditiile in care a aparut un conflict pentru ca se doreste plata unor pensii mari.

• „Romania are putini contribuabili, contributiile pentru asigurari sociale sunt foarte mari pentru nivelul de salarii din aceasta tara. In felul acesta descurajam munca”, a explicat Isarescu, care a atras atentia ca „nu trebuie sa descurajam munca prin impozite foarte mari”. „In momentul in care punem pe firme si pe salariatul roman contributii enorme, fara sa tinem un anumit echilibru pentru a plati un anumit nivel de pensii si ne uitam cu atentie la cifre, ne uitam ca descurajeaza munca, exact ceea ce poate sa asigure pensii mari”, a adaugat Isarescu. Guvernatorul BNR, in varsta de peste 60 de ani, a mentionat ca se apropie de varsta pensionarii. „Putin mai am si sunt pensionar, si chiar ma sperii ca tinerii nu vor avea cu ce sa imi plateasca pensia, mai in gluma mai in serios”, a afimat Isarescu.

Impozitele pe munca sunt in continuare principala sursa de venituri fiscale in UE-27, reprezentand aproape jumatate din veniturile totale, urmate de impozitele pe consum, reprezentand aproximativ o treime din venituri si impozitele pe capital, la aproximativ o cincime, potrivit studiului citat.

Impozitarea angajatorilor, mai ales prin intermediul contributiilor la asigurarile sociale sau prin impozitarea salariilor, descurajeaza angajarea si munca. Statele pot opera asemenea reduceri cu dificultate, mai ales daca s-au angajat intr-un proces de reducere a deficitelor bugetare. Cu toate acestea, reformele fiscale bine orientate pot optimiza ocuparea fortei de munca prin costuri mai mici”, se arata intr-un Raport OECD privind taxarea si ocuparea locurilor de munca, publicat pe site-ul institutiei. Raportul prinde Romania impartita intre doua curente de opinie, ambele cu argumente plauzibile. O parte dintre economisti sustin reducerea fiscalitatii, in vreme ce altii se opun, sustinand ca o reducere a CAS in acest moment ar periclita echilibrele macro.

• Cum imbunatatim colectarea? Relaxarea fiscala ar putea fi parte a solutiei

TVA-ul necolectat cel mai ridicat (relativ la TVA totala datorata), se regaseste in Romania, urmata de Grecia, potrivit unui Raport al Consiliului Fiscal. Bulgaria a inregistrat progrese uriase ca urmare a unui grant

implementat cu Banca Mondiala incepand cu 2001 in domeniul reformei administrarii colectarii veniturilor bugetare. Astfel, in 2008, Bulgaria a ajuns sa colecteze circa 92% din obligatia totala de plata a TVA, in timp ce Romania colecta doar 67%. In 2009, conform estimarilor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica, Romania colecta doar sub 65% din obligatiile de plata la TVA.

In ceea ce priveste contributiile la asigurarile sociale, veniturile bugetare incasate in anul 2009 au fost de 9,6% din PIB, cu mult mai mici decat in Cehia (15,4% din PIB), cu toate ca ratele legale de contributii erau relativ similare, Estonia (13.1% din PIB) si Polonia (11,3% din PIB) unde ratele legale de contributii sociale erau semnificativ mai mici decat in Romania. In plus, incepand cu 2008 se observa aceeasi tendinta de reducere a indicelui de eficienta a colectariile CAS. Mai mult, in cadrul tarilor din Europa Centrala si de Est, Romania ocupa ultimul loc in 2009 in ceea ce priveste eficienta colectarii CAS, desi avea una dintre cele mai mari cote legale de CAS (pozitia a patra dupa Slovacia, Ungaria si Cehia.

In cazul contributiilor sociale, cu un grad de eficienta de 64% si o rata implicita de impozitare de 28,1% la nivelul anului 2009, Romania se afla pe ultimul loc in cadrul grupului de tari est-europene membre UE. In anul 2010, situatia colectarii contributiilor sociale s-a inrautatit, rata implicita de impozitare diminuandu-se pana la 25,9%. Indicele de eficienta a colectarii taxelor a urmat o evolutie relativ similara pe tipuri de taxe si impozite in ultimii 2 ani (Graficul 28). Pe fondul crizei economice si financiare, economia neobservata a crescut, ponderea muncii la negru crescand, ceea ce s-a repercutat intr-o colectare mai slaba a taxelor si impozitelor.

De regula, dupa ce criza s-a instalat, fiecare Stat a cautat sa vada de unde poate face rost de bani. Unii au aplicat amnistii fiscale, propunand cetatenilor care si-au depus banii in strainatate sa ii aduca in tara. Altii au incercat sa mai elimine din evaziunea fiscala. Altii, sa introduca noi taxe sau impozite. Cele mai destepte si-au recladit intreaga arhitectura.

• In medie, in 1961  guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%

Unii au reformat modul de cheltuire a banilor de la buget in vreme ce altii s-au uitat cum sa isi creasca veniturile. Deciziile legate de chibzuirea cheltuielilor sunt cu atat mai importante cu cat in general acestea au tendinta de crestere. In medie, in 1961 guvernele cheltuiau cam 30% din PIB. Acum procentul e la 45%.

Drept e ca eficacitatea acestor masuri a depins insa si de un alt indicator. Gradul de incredere al populatiei in intentiile guvernelor. In Europa, cel mai ridicat nivel al increderii in capacitatea de reformare il are Luxemburgul. Guvernantii de acolo cand zic ca fac una, apoi o si fac. La polul opus e Estonia, Ungaria si Japonia.

Ca sa eviti derapajele mari, trebuie sa cheltui. Partea proasta e ca veniturile ti se imputineaza si nu mai ai de unde scoate banul. Cand economiile duduiau, deficitele structurale erau date uitarii. Dintr-o data, ele au devenit Mastera cea cruda si rea. In medie, deficitul bugetar in statele OECD a fost de 5,6% in 2010 fata de 1,3% in 2007. Datoria publica era in 2010 in medie (tot in zona OECD) de 74,2% din PIB, fata de 55,6% in 2007.

• Reducerile de cheltuieli, inclusiv cele din salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decat tentativele de crestere a veniturilor

Pentru unele tari, un nivel ridicat de datorii au dus la probleme de solvabilitate fiscala, manifestata prin cresteri mari ale ratei dobanzii la obligatiunile suverane si la declasificari ale agentiilor de rating. Normal, rate ale dobanzii mai mari pun presiune pe cresterea economica si cresc gradul de vulnerabilitate al finantelor publice.

Contrar a ceea ce unii credeau, adancimea consolidarii fiscale nu depinde de marimea sau de dimensiunea Guvernului, mai arata studiul OECD. De exemplu, Belgia (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 54,2% din PIB in 2009) si Noua Zeelanda (unde cheltuielile guvernamentale au totalizat 41,9% din PIB in 2008) au

demonstrat nevoi similare de consolidare fiscala.

Reducerile de cheltuieli, inclusiv reducerile in salariile aparatului guvernamental si in zona transferurilor sociale sunt mult mai eficiente decat tentativele de crestere a veniturilor. De aceea in cazul celor mai multe state, consolidarea a fost insotita de taieri si nu de reformare a veniturilor.

Guvernele ar trebui sa ia in considerare reduceri de impozite pentru angajatorii care angajeaza muncitori necalificati, in special tineri si someri de lunga durata, recomanda Jeffrey Owens, director al Centrului pentru Politica fiscala si administratia OCDE.

Una peste alta, un pachet de noi reguli fiscale mai suple, insotite de mecanisme coercitive mai dure si de aplicarea lor fara exceptii ar putea ajuta economia. Totul e ca cei de la Finante sa vrea si sa tina mai mult cont de ceea ce mediul privat le recomanda.