SUA au lovit 7.000 de ținte în Iran și au distrus 100 de nave, susține Trump. „Au fost literalmente anihilați”

Președintele american Donald Trump a ținut luni o conferință de presă, la Casa Albă, în care a vorbit despre războiul din Iran și în care a anunțat că actuala campanie militară asupra Republicii Islamice „a continuat cu toată forța în ultimele zile”, relatează The Guardian, Sky News și Reuters.

„Ei (iranienii, n.r.) au fost literalmente anihilați, Forțele Aeriene nu mai sunt, Marina a dispărut, multe nave au fost scufundate”, a spus el.

„Sistemele lor de radar au dispărut și liderii lor au dispărut, în afară de asta, se descurcă destul de bine”, a adăugat președintele american.

Trump a susținut că SUA au lovit peste 7.000 de ținte pe teritoriul Iranului.

„Am obținut o reducere de 90% a lansărilor lor de rachete balistice și o reducere de 95% a atacurilor cu drone”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

„Rachetele sosesc acum cu picătura, pentru că nu le-au mai rămas prea multe”, a mai declarat președintele american.

El a continuat spunând că peste 100 de nave militare iraniene au fost scufundate sau distruse în ultima săptămână și jumătate.

30 de nave de amplasare a minelor, distruse în strâmtoarea Ormuz, spune Trump

De asemenea, Trump a afirmat că SUA au distrus peste 30 de nave de amplasare a minelor, susținând că în prezent capacitatea Iranului de a lansa drone „se apropie de zero”, dar nu a oferit detalii sau dovezi suplimentare.

Potrivit liderului de la Casa Albă, SUA „distrug” capacitatea Iranului de a amenința transportul maritim comercial în strâmtoarea Ormuz.

În schimb, el a adăugat că SUA nu sunt sigure dacă au fost amplasate mine în strâmtoarea crucială pentru aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.

„Am lovit, după cunoștințele noastre, toate navele lor de minare… dar nu știm dacă au fost mine, nu suntem siguri că s-a întâmplat acest lucru. Nu știm dacă au aruncat vreuna, dar am lovit toate cele 30 de nave ale lor”, a precizat președintele american.

SUA nu au lovit rezervele de petrol de pe Insula Kharg, „dar s-ar putea ca lucrurile să nu rămână așa”

În aceeași conferință de presă de luni, Donald Trump a mai declarat că SUA au „distrus literalmente” totul pe Insula Kharg a Iranului, cu excepția facilităților petroliere de pe insulă, dar a lăsat deschisă posibilitatea de a le viza în viitor.

„După cum știți, am atacat Insula Kharg și am lovit-o, am lovit-o, am distrus literalmente totul de pe insulă, cu excepția zonei unde se află petrolul, eu o numesc zona conductelor”, a adăugat Trump, citat și de CNN.

„Am lăsat (intacte) conductele. Nu am vrut să facem asta, dar… o vom face, putem face asta în cinci minute”, a spus Trump, continuând să spună că forțele americane au evitat să atace acele zone „în scopul de a reconstrui într-o zi acea țară” și precizând: „Cred că am făcut ce trebuia, dar s-ar putea (ca lucrurile) să nu rămână așa”.

În ciuda dimensiunilor ei reduse, Insula Kharg este o linie de salvare economică pentru Iran, gestionând aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării, ceea ce înseamnă că orice atac asupra ei riscă să provoace o escaladare majoră.

Un oficial militar american a declarat anterior pentru CNN că atacurile au fost „pe scară largă”, dar forțele SUA au evitat să lovească infrastructura petrolieră a insulei. Țintele au inclus depozite de mine navale, buncăre de rachete și alte infrastructuri militare, a adăugat oficialul.

Critici la adresa aliaților care au respins apelurile privind Strâmtoarea Ormuz

Totodată, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de aliații SUA care i-au respins solicitările de a trimite nave de război pentru a ajuta la escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, afirmând că aceștia nu sunt suficient de loiali față de SUA, după ce au beneficiat de sprijin în materie de securitate timp de zeci de ani.

„Numeroase țări mi-au spus că sunt pe drum”, a spus Trump luni, fără a numi niciuna dintre ele.

„Unele sunt foarte entuziasmate, iar altele nu. Unele sunt țări pe care le-am ajutat de foarte mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe îngrozitoare, iar ele nu s-au arătat prea entuziasmate. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a continuat el în timpul conferinței de la Casa Albă.

Trump a încercat să convingă alte națiuni să ajute la asigurarea trecerii petrolierelor prin strâmtoarea blocată de facto, dar până acum aliații SUA fie au rămas neangajați, fie au respins categoric cererile președintelui american.

„Avem unele țări în care avem 45.000 de soldați, soldați minunați, care le protejează de pericol, și am făcut o treabă excelentă”, a spus Trump. „Și când vrem să știm: «Aveți vreo navă de dragare a minelor?» – «Păi, am prefera să nu ne implicăm, domnule»”, a adăugat el.

Trump a descris totuși potențiala misiune navală ca fiind „ceva foarte minor”, chiar dacă Iranul continuă să lanseze proiectile asupra petrolierelor.

Liderul de la Casa Albă a susținut, de asemenea, că știa că aliații SUA nu vor veni în sprijinul Statelor Unite.

„Am fost un mare critic al protejării țărilor, pentru că eu știu că noi le vom proteja. Și dacă vom avea vreodată nevoie de ajutor, ele nu vor fi acolo pentru noi. Știu asta de mult timp”, a susținut el.

Iranul susține că poate duce războiul cât timp va fi necesar

De cealaltă parte, Iranul a susținut luni că forțele sale armate sunt hotărâte „să se apere atât timp cât va fi necesar” în războiul actual declanșat de SUA și Israel, până când acestea două din urmă vor înțelege că nu îl pot ataca oricând doresc și să înceteze apoi conflictul când situația le convine sau când întâmpină dificultăți.

„Forțele noastre armate și poporul nostru sunt decise să se apere atât timp cât va fi necesar, până când inamicul va înțelege că nu poate iniția un război împotriva Iranului oricând dorește și să-l oprească atunci când îi convine”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, la o conferință de presă, potrivit agențiilor EFE și Agerpres.

El s-a referit astfel atât la războiul în desfășurare cât și la războiul de 12 zile declanșat de Israel anul trecut împotriva Iranului, conflict în care au intervenit atunci și Statele Unite printr-un bombardament asupra instalațiilor nucleare subterane ale Iranului.

Același purtător de cuvânt a insistat că Iranul nu va tolera ca „două regimuri malefice” (referindu-se la SUA și Israel) să-i impună un război și ulterior, când le convine situația sau când se confruntă cu dificultăți logistice ori defensive, să declare încetarea focului doar pentru a relua agresiunea la scurt timp mai târziu.

„Agresorul, conform rațiunii, logicii și dreptului internațional, trebuie tras la răspundere. Trebuie să ne asigurăm că acest război, sau aceste războaie intermitente, nu ne vor fi impuse din nou regiunii și țării noastre periodic”, a explicat oficialul iranian, conform căruia războiul aflat în desfășurare a fost „impus” Iranului în timp ce acesta negocia cu seriozitate un acord asupra programului său nuclear.

El a atenționat asupra unor posibile „atacuri sub steag fals” desfășurate de SUA și Israel și atribuite de aceste țări Iranului. Forțele armate iraniene „declară cu onoare și curaj fiecare țintă pe care o atacă”, a indicat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, conform DPA.

Tot luni, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat o dezbatere interactivă între statele membre și raportorul său special privind situația drepturilor omului în Iran și misiunea ONU de informare asupra evenimentelor din Iran, în contextul conflictului aflat în desfășurare și a reprimării protestelor antiguvernamentale care au avut loc în decembrie și ianuarie.

Iranul a reafirmat în fața acestui consiliu că nu va ceda în fața „agresiunii ilegale” a SUA și Israelului, avertizând totodată că cetățenii săi sunt în mare pericol din cauza atacurilor aeriene continue.

„Problema cea mai urgentă și fundamentală care privește drepturile omului în Iran este amenințarea iminentă asupra a 90 de milioane de persoane, ale căror vieți sunt în pericol imediat și grav sub umbra unei agresiuni militare nechibzuite”, a declarat Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, citat de AFP.

Acesta a îndemnat principalul organism al ONU pentru drepturile omului să se concentreze nu pe situația internă din Iran în urma protestelor recente, ci pe situația patrimoniului cultural al Iranului, amenințat de bombardamentele americano-israeliene, și pe uciderea copiilor pe băncile școlilor, referindu-se la moartea a 165 de fete ucise în orașul Minab după ce școala lor a fost lovită în prima zi a campaniei de bombardamente lansate de SUA și Israel. Pentagonul și președintele american Donald Trump au spus că o anchetă privind atacul asupra școlii de la Minab este în desfășurare. Potrivit unei investigații a publicației americane New York Times, școala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.

Războiul, pornit de SUA și Israel pe 28 februarie și care constă într-o campanie intensă de atacuri aeriene, a intrat în a treia săptămână.

Potrivit Pentagonului, în primele două săptămâni ale conflictului au fost atacate peste 15.000 de ținte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalațiile nucleare, cele de producție și lansare a rachetelor balistice, depozite de muniții, bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare, locațiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici și militari, etc.

Iranul ripostează cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și a bazelor și intereselor americane din Golf.

Confruntat cu imposibilitatea de a câștiga o confruntare directă, Iranul a optat pentru extinderea geografică a conflictului pentru a lovi punctele slabe ale inamicului, cum ar fi radarele de alertă timpurie.

În paralel cu aceste lovituri, Teheranul se concentrează pe Strâmtoarea Ormuz, ușor de controlat de pe coasta iraniană, în timp ce SUA încă ezită să recurgă la opțiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL).