SUA și Rusia își dispută joi la București conducerea Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. Ce va vota România - pe agenda Guvernului

SUA și Rusia își dispută joi la București conducerea Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. Ce va vota România – pe agenda Guvernului

Joi la Palatul Parlamentul se va alege noul secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, agenția ONU care face regulile la nivel mondial în comunicații și IT, iar principalii candidați sunt o americancă și un rus. Un Memorandum aflat pe agenda de joi a Guvernului prezintă poziția României și ce rezoluții IT va susține.

UPDATE (joi, 11:30) Americanca Doreen Bogdan Martin, cu o experiență de peste 30 de ani în telecomunicații, a fost aleasă ca secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, pentru a conduce în următorii 4 ani agenția ONU care face regulile la nivel mondial în IT&C. Contracandidatul ei, rusul Rashid Ismailov a primit doar 25 din 164 de voturi valabile.

Alegerile pentru cea mai înaltă funcție în cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, cea de secretar general, vor avea loc joi dimineață la Palatul Parlamentului, acolo unde a început deja un eveniment major pentru industria IT&C.

Este vorba de Conferința Plenipotențiarilor (PP), organismul suprem al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, care se întrunește odată la 4 ani pentru a-și alege noua conducere, dar și pentru a stabili noile direcții de reglementare în IT și telecomunicații.

Rusia și SUA își dispută conducerea ITU

Principalii candidați pentru preluarea funcției de Secretar General al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, pentru un mandat de 4 ani, sunt o americancă – Doreen Bogdan Martin, și un rus – Rashid Ismailov.

Doreen Bogdan Martin are o experiență de peste 30 de ani în telecomunicații, ultimii 3 ani fiind chiar director de dezvoltare în cadrul ITU. Vezi aici CV-ul și prioritățile sale.
Rashid Ismailov este în prezent președinte al VimpelCom PAO, iar în trecut a fost director general al Nokia Rusia, a avut funcții de conducere în Huawei technologies și Ericsson responsabil pe zona Europa de est și Asia centrală. Acesta a fost și ministru adjunct al Comunicațiilor în Federația Rusă. Vezi aici CV-ul și prioritățile sale.

România nu va vota pentru Rusia și Belarus

Un Memorandum care va fi discutat joi în ședința de Guvern prezintă atât poziția României la aceste alegeri, dar și ce rezoluții IT va susține țara noastră pentru următorii 4 ani.

„Alegerile ce vor avea loc cu prilejul PP-22 au o miză simbolică și politică majoră în actualul context internațional, în special cele pentru poziția de Secretar General al UIT, unde cei doi candidați sunt sprijiniți de Statele Unite ale Americii și, respectiv, Federația Rusă. (…)
În ceea ce privește poziția față de Federația Rusă și Republica Belarus, delegația României se va alinia principiilor adoptate de miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene, în data de 21 martie 2022 și nu va vota pentru Federația Rusă și Republica Belarus la niciunul din tururile de scrutin care vor avea loc în cadrul procesului de alegeri.”, se arată în Memorandum.

Documentul arată că la evenimentul din București, care durează 3 săptămâni, vor fi alegeri pentru: posturile de Secretar General, Secretar General Adjunct; posturile de Directori ai celor 3 Birouri (Radiocomunicații, Standardizare și Dezvoltare); membrii Comitetului de Reglementări Radio (RRB); membrii Consiliului UIT.

Alocarea posturilor mai sus menționate, dar și a calității de membru în Consiliu se face pe baza principiului repartizării geografice echitabile conform regiunilor administrative ale UIT din prezent, în cadrul fiecărei zone membrii urmând a fi aleși prin votul tuturor Statelor Membre. Precizăm că membrii RRB sunt specialiști propuși de Statele Membre, iar membrii Consiliului UIT sunt State Membre.

România va candida pentru un nou mandat în forul administrativ al Uniunii

În Memorandum se mai spune că România va candida pentru un loc în cadrul Consiliului UIT din partea Regiunii C (Europa de Est și Asia de Nord) pentru un nou

mandat de patru ani.

Consiliul UIT este forul administrativ al Uniunii care ia decizii între Conferințele Plenipotențiarilor, iar pentru Regiunea C sunt alocate 5 locuri.

„România este direct interesată ca Uniunea Europeană, prin intermediul statelor sale membre, să devină un actor mult mai relevant în cadrul UIT, cu o putere de negociere și influențare a deciziilor pe măsura anvergurii spațiului comunitar. Regiunea C, din care face parte România, este una dintre cele mai relevante și importante regiuni din punct de vedere politic, reunind state membre UE, Federația Rusă, Republica Moldova, Ucraina și alte state din fosta Uniune Sovietică.
În acest sens, este extrem de important ca România să își confirme statutul dobândit în cadrul UIT, printr-o candidatură care să permită obținerea celui de al optulea mandat consecutiv în cadrul Consiliului UIT, astfel încât atât regiunea C, cât și ponderea în Consiliu a statelor ce sunt legate de valorile euroatlantice să asigure o direcție pozitivă a deciziilor și o garanție că acestea nu vor contraveni interesului național al țării noastre.”, se mai arată în document.

Ce rezoluții IT va susține România la Conferința Plenipotențiarilor

În document este prezentat și mandatul pe care-l are delegația României la această conferință internațională, respectiv rezoluțiile IT pe care le va susține.

Cîteva exemple de rezoluții, pe care România le va susține:

mbunătățirea vieții oamenilor și comunităților și consolidarea competențelor de bază
abordarea integrată a perspectivei de gen în UIT, promovarea egalității de gen și a abilitării femeilor prin telecomunicații/ tehnologiile informației și comunicațiilor
promovarea implementării și adoptării IPv6 pentru a facilita tranziția de la IPv4 la IPv6.
importanța competențelor cibernetice, inclusiv a calificărilor și încurajarea femeilor să urmeze o carieră în domeniul securității cibernetice, impactul pandemiei și telemunca, platforma de reziliență a ITU, creată ca răspuns la pandemie, rolul ITU în creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare, promovarea societății civile și a incluziunii și raportarea responsabilă a vulnerabilităților.
utilizarea telecomunicațiilor/tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru a reduce decalajul digital și a construi o societate informațională incluzivă. Modificările propuse urmăresc să clarifice diferitele cauze ale decalajului digital, în special în ceea ce privește problema accesibilității, dar și să încurajeze ITU să depună mai multe eforturi pentru a ajuta statele membre în această problemă, inclusiv prin împărtășirea celor mai bune practici.
combaterea dispozitivelor de telecomunicații/informații și comunicații contrafăcute.
facilitarea Internetului Lucrurilor și a orașelor și comunităților inteligente și durabile
o nouă rezoluție pe tema tehnologiilor de inteligență artificială (AI) care să vină în în sprijinul IT&C și a Agendei de dezvoltare durabilă 2030.

Pentru detalii despre Conferința ITU citește și: