Subiectele zilei: C.T. Popescu: MCV arată că România nu are ce căuta la preşedinţia Consiliului UE; Ce a făcut Ecaterina Andronescu pentru învăţământul românesc în mandatele anterioare de şef al Educaţiei; Profesor în SUA: Percepția că elevii români învață mai mult decât americanii este o prejudecată

C.T. Popescu: MCV arată că România nu are ce căuta la preşedinţia Consiliului UE. „Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017”, a transmis Comisia Europeană, marți, în raportul MCV. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a făcut o analiză dură a reacţiilor pe care politicienii puterii le-au avut cu privire la acest raport. „Cât se mai poate duce această fanfaronadă cretină făcută pentru uzul publicului din România?”, s-a întrebat jurnalistul care a subliniat că raportul MCV duce spre concluzia că România nu are ce căuta la preşedinţia Consiliului UE, potrivit Digi24.

Ce a făcut Ecaterina Andronescu pentru învăţământul românesc în mandatele anterioare de şef al Educaţiei. Ecaterina Andronescu este un om al politicului, dar şi al sistemului educaţional de mai bine de 20 de ani, iar acum va fi pentru a patra oară ministru al Educaţiei. Din toţi anii de activitate, cea mai criticată măsură a ei a rămas desfiinţarea şcolilor de meserii în 2009. La acea dată, spunea că toţi elevii vor avea şansa să intre la facultate. În schimb, viitorul avea să arate alt rezultat: 20% din tineri nu lucrează şi nici nu studiază. Decan, Rector, Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, senator PSD, preşedinte al Comisiei de Învăţământ din Senat, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi chiar şefa acestui portofoliu – acestea au fost printre cele mai importante funcţii pe care le-a ocupat Ecaterina Andronescu în spaţiul politic şi educaţional. Aşadar, într-un rol sau altul, mereu a făcut parte din sistem, scrie Adevarul.

Rezoluția și studenții de la Facultatea de Științe Politice: „E trist că s-a ajuns să fie nevoie de intervenția UE”. Europa liberă a realizat un vox populi cu studenți de la Facultatea de Științe Politice din București despre rezoluția privind statul de drept din România votată în Parlamentul European și implicarea europenilor în construcția unei democrații consolidate în România. ” Nu știu exact ce presupune sau care sunt normele care se vor aplica, dar cred că este un semnal de alarmă care este tras în primul rând pentru cei aflați la conducere. Lucrurile nu merg bine și ar trebui să se îndrepte. Sper ca dacă nu vor face asta să se treacă la măsuri mai drastice”, spune un student.

Raportul MCV şi românii. Ce a făcut regimul Dragnea din România? Un dezastru dublu. Naţional, căci ţara s-a văzut decuplată de Bulgaria şi a rămas lanterna roşie. Şi altul european, după cum reiese din analiza raportului MCV. Am citit atent, pagină cu pagină, documentul despre „Progresele realizate de România sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare”. Şi m-am îngrozit, deşi nimic din ce conţine nu mi-era străin. E nu doar cel mai aspru rechizitoriu la adresa cleptocraţiei care s-a înstăpânit, cu Liviu Dragnea la butoane, peste justiţie, democraţie şi statul de drept românesc, distrugându-le pe toate trei, spre a lăsa intacte doar impunitatea şi libertatea la furat a penalilor. E şi cel mai precis, sec, la obiect şi totodată, implicit, cel mai binevoitor faţă de români şi dreptul lor la demnitate, libertate şi egalitate în faţa legii, scrie Deutsche Welle.

Şcoala-minune de la ţară unde elevii iau medii peste 9,90, iar sătenii îşi pun copiii să înveţe în loc să muncească. „La noi în comună, educaţia a devenit un cult“. Învăţământul din mediul rural românesc este de multe ori un exemplu de contraperformanţă în educaţie. La ţară bântuie repetenţia, abandonul şcolar sau lipsa de interes a părinţilor pentru educaţia propriilor copii. Şcolile sunt în mare parte neprimitoare, uneori insalubre şi un motiv în plus pentru copiii de ţărani să rămână la munca în gospodărie. Cu toate acestea, în judeţul Botoşani există o şcoală rurală care sparge toate tiparele sinistre. Este vorba despre Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu“ din comuna Broscăuţi. În localitate, educaţia copiilor s-a transformat în prioritate locală. Este una dintre cele mai performante şcoli rurale din România, cu performanţe deosebite ale elevilor atât la evalurările naţionale, cât şi la diferite concursuri. „La Broscăuţi, educaţia copiilor a devenit un cult. Aici toată lumea ştie clar că, pentru viitorul celor mici, trebuie învăţătură“, spune Iuliana Apostol, directorul Şcolii „Dimitrie Pompeiu“, potrivit Adevarul.

Matematicii grele din România – Profesor în SUA: Percepția că elevii români învață mai mult decât americanii este o prejudecată. Conținutul matematic, volumul de informații, nivelul cerințelor la clasă “sunt mai extinse și mai variate în SUA”, decât în România. Verdictul vine de la Manuela Prajea, profesoară de Matematică nominalizată în topul primilor 50 de profesori de excepție din lume, Global Teacher Prize. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Prajea a declarat că “realitatea este că în Statele Unite există mai mult conținut matematic decât în ​​România la aceeași vârstă”. De anul acesta, Manuela Prajea nu mai predă la Colegiul Național „Traian” din Drobeta Turnu Severin, ci la un liceu din Carolina de Nord, SUA, unde a ajuns cu programul „Teach în the USA”, potrivit Edupedu.

Un fost gardian de origine română dintr-un lagăr nazist spune că i-a fost teamă să se opună ordinelor lui Hitler. Judecat în Germania, cetățeanul german de origine română este acuzat că între anul 1942 şi 1944 a fost complice la sute de crime. El a făcut prima declaraţie în instanţă în legătură cu acuzaţiile împotriva sa, spunând că a luat parte la orori de teamă, nereușind să se opună ordinelor naziste, potrivit Agerpres. Cazul este judecat pe baza legislaţiei privind tinerii deoarece inculpatul nu avea încă 21 de ani la momentul când ar fi comis faptele. Bărbatul nu a respins cele întâmplate și a declarat că ştia de condiţiile inumane în care erau ţinuţi prizonierii. El a mai precizat că nu avea însă cunoştinţă de crimele în masă sistematice care erau comise în interiorul lagărului, scrie Libertatea.

O simplă vânzătoare, binefăcătoare pentru oamenii sărmani. „Nu ai nevoie de bani sau de funcţii, ci de bunăvoinţă“. Cristina Lia, o femeie de 41 de ani din oraşul gorjean Rovinari, este vânzătoare la un magazin din localitatea în care trăieşte. Cu toate că nu are o funcţie înaltă sau un salariu mare, femeia a reuşit să nenumărate fapte bune, remarcându-se în comunitate prin acţiunile de binefacere pe care le organizează. Binefăcătoarea din Rovinari ne-a povestit că viaţa sa i s-a schimbat în urma unui accident cumplit prin care a trecut fiica sa, care avea atunci vârsta de 18 ani: „Fata mea a avut un accident de maşină în urmă cu doi ani de zile. La volan se afla prietenul ei. Maşina s-a răsturnat. Accidentul a avut loc în apropiere de Rovinari. Dumnezeu a lăsat-o pe picioarele ei, iar acest lucru m-a schimbat foarte mult. Ca urmare a ceea ce s-a întâmplat, am început să mă aplec către necazurile oamenilor, pentru că în acest fel îi mulţumesc lui Dumnezeu“, scrie Adevarul.