Subiectele Zilei: Chirurg francez de origine romana: "Daca medicina nu s-ar face haotic, m-as intoarce si maine"; Cele cinci telefoane care l-au intors pe Arafat; De ce pleaca in 2012 CFR Calatori de pe 1.000 de km de cale ferata

Chirurg francez de origine romana: „Daca medicina nu s-ar face haotic, m-as intoarce si maine”. Chirurgul Ciprian Vajeu, stabilit in Franta, se intoarce de cateva ori pe an in tara pentru a face operatii unice pe coloana. Cu o experienta de peste 30 de ani in chirurgie, dintre care 20 in Occident, vorbeste si manuieste bisturiul in acelasi timp, fara sa clipeasca. O saptamana pe luna, medicul Ciprian Vajeu, ortoped specialist in chirurgia coloanei vertebrale, se rupe de familie si de munca sa de la Clinique du Parc din Franta si vine in Romania, pentru a face operatii pe coloana vertebrala unice in tara. Si maine s-ar intoarce definitiv in tara daca s-ar schimba sistemul, dar marturiseste trist ca, dupa 20 de ani, a gasit lucrurile la fel cum le-a lasat. Spune ca doar mediul privat ar mai putea schimba ceva. Acum se afla in Bucuresti pentru cateva zile, cand oamenii ies in strada inflacarati initial de discutiile asupra privatizarii Sanatatii, scrie EVZ.

„Piata Universitatii” nu e acolo, „Piata” e atunci. Fosti golani, dar si adversari ai „Pietei Universitatii” cred ca anul 1990 este superior civic anului 2012. Miscarile de protest din ultimele zile aduc aminte de fenomenul care uimea Romania si Europa la inceputul democratiei romanesti, in perioada aprilie – iunie 1990. Fosti „golani”, participanti la manifestatiile romantice din urma cu aproape 22 de ani, dar si fosti adversari ai acestora analizeaza, pentru „Adevarul”, diferentele si asemanarile dintre cele doua actiuni si explica ce a pierdut si ce a castigat Romania in ultimele decenii din punct de vedere al participarii civice. Puteti citi in randurile urmatoare cum se raporteaza la protestele din aceste zile cei care, acum 22 de ani, supravegheau, pe baricade diferite, inceputurile statului roman democratic in forma lui actuala. Marian Munteanu, liderul miscarii civice din Piata Universitatii anului 1990 si presedintele Ligii Studentilor, delimiteaza cele doua actiuni de protest din punct de vedere al revendicarilor pe care le au demonstrantii, dar si tinand seama de felul in care protestele au fost organizate, anunta Adevarul.

Cine va plati pentru pagubele produse de manifestanti. Cateva sute de mii de lei este valoarea aproximativa a distrugerilor provocate de manifestanti in cele patru zile de proteste care au avut loc in Capitala. Edilii spun ca majoritatea pagubelor vor fi suportate de la bugetele locale, adica din banii contribuabililor. Municipalitatea nu are o situatie exacta a pagubelor produse in centrul orasului si le estimeaza la cateva sute de mii de lei, urmand ca fiecare institutie sa-si realizeze o evidenta proprie. „Sunt pagube care tin de Administratia Strazilor, primariile de sector, firme private etc. Fiecare va suporta partea lui. Bugetul Capitalei pe 2012 nu a fost inca aprobat, fiind la nivel de proiect. Deocamdata, chletuielile se fac pe baza bugetului de anul trecut si urmeaza ca pana la sfarsitul acestei luni sa supunem aprobarii bugetul pe 2012”, a declarat Mircea Raicu, viceprimar general, informeaza Romania Libera.

Presa germana si stilul lui Basescu. Ca „unul trebuie sa plece” au aflat, mai nou si germanii, pe care marile ziare, posturi de radio, de televiziune si publicatiile online i-au tinut la curent aproape din prima clipa cu protestele din Bucuresti si din tara, desi, initial, naufragiul navei de croaziera italiene si dezvaluirile acuzatoare la adresa presedintelui Germaniei, Wulff, au obturat vremelnic informatiile parvenind din Romania. Pe moment, stirile romanesti detin o importanta neobisnuit de mare pe lista de prioritati a presei germane, care e intotdeauna sensibila la orice forme violente de protest si care, de asemenea, acorda multa atentie oricaror manifestatii impotriva unor programe de austeritate, scrie Deutsche Welle.

Romanii care s-au saturat de coruptie: „Daca schimbam mentalitatea a 5.000 de oameni e mare lucru. Ei sunt viitori parinti”. A lua pozitie in mediul online. A lupta impotriva coruptiei cu un like sau o postare. Unii taxeaza aceasta atitudine drept comoditate, spunand ca e ca si cum ai protesta din fata televizorului. Dar nu e atat de simplu: lucrurile trebuie sa inceapa de undeva, iar Internetul este locul cel mai bun pentru a te pune pe treaba. Nu este cazul oamenilor despre vom vorbi mai jos – si care vor sa treaca din fluxul online in fluxul realului – dar chiar si daca totul ar ramane doar un grup pe net, tot ai avea un nucleu de oameni despre care stii ca nu dau spaga. Si care fac propaganda pentru un mod de viata corect. Ca sunt 2.000, 1.000 sau mai putini, tot e ceva. In orice caz, e un nucleu in crestere in Romania de astazi. Simona Adam are 21 de ani si o multime de probleme pe cap. Recent, tanara studenta in anul III la Facultatea de Stiinte Politice de la Universitatea din Bucuresti a aflat ca, in afara de lucrarea de diploma de final trebuie sa sustina la vara si un examen scris. E greu de inteles cum micuta blonda cu ochi albastri reuseste sa le faca pe toate. Poate ca secretul se afla undeva in agenda de un rosu inchis de pe masa, in care isi noteaza la liniuta tot soiul de liste. De cand si-a dat seama ca termina agendele prea repede a inceput sa foloseasca post-it-uri, anunta Great News.

Averile romilor: Saga clanului Carpaci, cei mai mari evazionisti din vestul tarii. Cateva familii detin cam tot centrul Timisoarei, expertii evaluandu-le tezaurul imobiliar la halucinanta suma de 250 milioane de euro. Bogatia lor pare picata din cer pentru ca n-au firme si nu platesc impozite niciodata. Li se spune „tigani de matase”. Clanurile Carpaci si Stancu din Timisoara stapanesc Centrul Istoric al Timisoarei, iar averea lor a devenit aproape o dezbatere nationala. Sunt blazati, stau in umbra, seamana cu Don Corleone din „Nasul”, par niste intelepti desi sunt analfabeti, la propriu. Nici macar asta nu e problema, ci o controversa elementara intr-un stat de drept: romii bogati ai Timisoarei nu-si pot justifica averile prin afaceri la vedere si nu platesc niciodata taxe la stat, mai putin impozitele pe numeroasele lor cladiri. Ca si in cazul bulibasei Ferdinand, din Moldova, a carui poveste a fost relatata de EVZ saptamana trecuta, bogatia lui Ionelas Carpaci pare picata din cer. Iar Fiscul nu i-a facut niciodata probleme.

Cele cinci telefoane care l-au intors pe Arafat. La fix o saptamana dupa ce si-a dat demisia si a provocat involuntar seria de proteste antiprezidentiale, Raed Arafat a revenit ieri la Ministerul Sanatatii, pe acelasi post. Intoarcerea s-a produs dupa o serie de apeluri telefonice initiate chiar de fostul si actualul subsecretar de stat. Luni seara, Raed Arafat l-a sunat pe ministrul Sanatatii si si-a exprimat din nou disponibilitatea de a se intoarce, dupa cum a recunoscut medicul, in timpul conferintei de presa de ieri: „Daca va aduceti aminte, am zis ca-l sun. L-am sunat. In discutie am spus ca nu am nicio problema sa revin”. Dupa aceea, ministrul Sanatatii, Ladislau Ritli, l-a sunat pe premierul Boc, acesta pe Traian Basescu si, in cele din urma, Arafat a primit un apel de la Traian Basescu. „Azi de dimineata (ieri – nota redactiei) am avut o discutie cu domnul presedinte. M-a contactat cand eram la Targu-Mures”. Dupa aceea a urmat a cincea convorbire telefonica, de data aceasta cu premierul, scrie Adevarul.

De ce pleaca in 2012 CFR Calatori de pe 1.000 de km de cale ferata. Societatea de stat isi acopera 50% din costurile unei calatorii din vanzarea biletelor, in timp ce acest procentaj este la operatorii privati de maxim 11%. CFR Calatori renunta la operarea liniilor pentru care privatii se bat la licitatii si care obtin profit pe baza principiului „mergi, nu mergi, subventia curge”. CFR Calatori va renunta si in 2012 la operarea unor relatii de transport pe motiv ca astfel pierderile sale vor fi mai mici. Acoperirea acestora are loc prin subventiile date de stat, situate la nivelul de 23,21 lei pe tren/kilometru, in cazul companiei de stat. Potrivit unui document elaborat de conducerea companiei, in acest an CFR Calatori se va retrage de la operarea a 23 de relatii insumand 925 de kilometri de cale ferata, pentru care foloseste 152 de trenuri. In total este vorba de 3,3% din intregul parcurs al companiei, cifrat anul trecut la 59 milioane tren/kilometru. Trenurile sunt din categoria Regio (fostele trenuri „Personal”) si aduc venituri de doar 28% in conditiile in care genereaza doar 57% din costurile companiei. Pe cele 23 de relatii analizate de CFR Calatori gradul de acoperire a costurilor prin venituri este „o medie de doar 14%”, afirma conducerea companiei, anunta Romania Libera.