Subiectele Zilei: Cum a ajuns Adrian Paunescu erou; Harta celor mai mari salarii din 2009, pe judete. Cine face bani in Romania; Romania lenesa

Pentru sanatate fara bani de acasa! Criza a redus cu 30% fondurile alocate numai in 2009. In aceste conditii, situatiile in care pacientii sunt pusi sa cotizeze in plus sunt mult mai frecvente. „Platim asigurari degeaba”, este replica pe care multi pacienti le-o dau medicilor, care ridica din umeri si ii trimit sa cumpere de la medicamente si branule, pana la vata sau fese sterile. Chiar daca perceptia e subiectiva, ea reflecta realitatea: in sanatate, situatia e mai critica in acest an. Desi suma de bani alocata a crescut usor de la 3,4% din PIB in 2000, la 4,2% in 2008, cheltuiam abia jumatate din media UE (7,3% din PIB). Criza a dat peste cap si aceste statistici. In 2009, am avut cel mai mic buget pentru sanatate din ultimii noua ani. A fost primul an cu scadere neta a pietei de medicamente si servicii medicale. „In termeni reali, alocarea de fonduri publice pentru sanatate in 2009 a scazut cu circa 30% fata de anul precedent, din cauza ca s-au alocat doar 3,2% din PIB, in conditiile in care PIB-ul a scazut accentuat, scrie evz.ro.

Harta celor mai mari salarii din 2009, pe judete. Cine face bani in Romania. Exceptand Capitala, anul trecut doar sapte angajati din Romania au declarat la Fisc un salariu anual mai mare de un milion de lei, brut. Cel mai mare salariu incasat in 2009 in Romania a fost de aproape 8,1 milioane de lei, respectiv 160.000 de euro pe luna si a fost ridicat de la ghiseu, sau primit direct in cont, de un bancher din Bucuresti. Seful de banca a incasat, lunar, echivalentul a circa 360 de salarii medii pe economie (1.477 de lei – salariul mediu brut pe economie in decembrie 2009). Topul celor mai mari zece salarii incasate anul trecut, dintre care cel mai mic este de 3,3 milioane de lei (66.000 de euro pe luna), este dominat copios de catre bancheri, care ocupa nu mai putin de sapte pozitii din acest clasament, pe langa ei „avand loc” doar seful unei companii de asigurari, un angajat in domeniul publicitatii si seful unei companii de pe piata telecomunicatiilor prin retele cu cablu, conform datelor Fiscului obtinute la cererea Gandul.

Cum a ajuns Adrian Paunescu erou. Adrian Paunescu, una dintre figurile cele mai repudiate in zilele Revolutiei, a fost inmormantat ieri la Bellu, alaturi de Mihai Eminescu si de Nichita Stanescu. Beneficiar al unei reabilitari fara precedent, el polarizeaza Romania: oamenii de pe strada il considera erou, in timp ce intelectualii ii contesta valoarea umana si literara. Moartea lui Adrian Paunescu repune pe tapet o mai veche discutie: Cum de renumele sau a fost „albit” in acesti 20 de ani de la Revolutie, in ciuda colaborarii dovedite cu regimul comunist in timp ce alti scriitori ce au slujit la randul lor puterii de atunci ca Dumitru Popescu „Dumnezeu”, D.R.Popescu sau Eugen Barbu sunt in continuare repudiati? Acest lucru este cu atat mai surprinzator cu cat imaginea lui Paunescu a suferit, de-a lungul timpului, multiple transformari. In primele zile ale Revolutiei a fost puternic demonizat, fiind privit ca unul dintre cei mai perversi exponenti ai nomenclaturii comuniste. Dupa cum mai multe imagini TV o arata, el a scapat atunci ca prin urechile acului de la un linsaj public, fiind incoltit de mai multi revolutionari la cativa pasi de Piata Universitatii, langa Ambasada Americii. Intr-o „mea culpa” ce a facut istorie, Paunescu si-a pus in decembrie 1989 cenusa in cap cu celebra expresie: „Sunt un porc. Sunt porcul dumneavoastra de Craciun liber.” Cand au avut dreptate romanii in ceea ce-l priveste pe Adrian Paunescu? Daca Paunescu a fost un Goebbels al Romaniei sau erou national aflati in Romania libera.

Turism extrem pe varfurile lumii. Nu trebuie sa fii alpinist experimentat pentru a urca pe Kilimanjaro sau Aconcagua. Ai nevoie doar de bani. Romanii care s-au plictisit de vacantele clasice in statiuni turistice si hoteluri sau cei care doresc sa traiasca experiente active inedite pot alege excursii pe varfurile celor mai cunoscuti munti ai lumii. Contrar aparentelor, pentru a merge intr-o asemenea expeditie turistica nu trebuie sa aveti in spate ani intregi de alpinism. O experienta minima de munte este totusi necesara, avertizeaza reprezentantii Extreme Travel, o agentie care organizeaza excursii pe varfuri precum Aconcagua, Kilimanjaro, Elbrus, Mont Blanc sau Olimp, informeaza evz.ro.

Brasovul si Fagarasul, primele orase care au inchis magazinele de etnobotanice. Dupa Fagaras, si Brasovul a devenit un oras eliberat de etnobotanice. Primarul George Scripcaru a dat, deja o dispozitie prin care a suspendat activitatea celor 15 magazine de vise din oras. La Bucuresti, prefectul a cerut modificarea legislatiei si intensificarea controalelor. Consilierii municipali din Capitala vor, deocamdata la nivel declarativ, fie interzicerea „drogurilor legale” in tot municipiul Bucuresti, fie comercializarea lor la o distanta mai mare de 1.000 de metri de unitatile de invatamant si a spatiilor de cazare pentru elevi si studenti. Controale peste controale, amenzi, plangeri penale si, in final, suspendarea activitatii dughenelor cu plante etnobotanice – aceasta este, la Brasov, reactia autoritatilor locale la cresterea exponentiala a consumului acestor asa-zise droguri legale. Primul oras „eliberat” astfel de acest flagel, inca din toamna anului trecut, este Fagarasul, unde primarul Sorin Manduc a stopat rapid negustoria cu etnobotanice a unei dughene ilegale, anunta Gandul.

Cum traiesc patru studenti cu salariul minim pe economie. Patru studenti clujeni vor trai, timp de o luna, cu 461 de lei, salariul minim pe economie. „Adevarul de Seara” va va prezenta in exclusivitate, zilnic, pe cluj.adevarul.ro, experientele celor patru tineri care au decis sa afle cum e sa traiesti, timp de o luna, cu 15 lei pe zi. Bogdan Cardos (25 de ani), presedintele Asociatiei pentru Calitate in Societatea Moderna (ACSM), organizatie care a demarat proiectul, alaturi de Sorin Parpucea (25 de ani), Andrei Muntean (22 de ani) si Robert Kovacs (24 de ani), alaturi de alti doi studenti din Sibiu, vor experimenta, timp de o luna, viata cu salariul minim, respectiv 461 de lei. Tinerii si-au calculat bugetele fara a lua in calcul chiria, ci doar cheltuielile, care, spun ei, sunt jumatate din salariul minim. „Restul de bani ii vom folosi pentru mancare si socializare si anume iesitul in oras”, ne-a spus Bogdan Cardos, care a inceput deja experimentul, alaturi de Sorin Parpucea. Doi dintre acestia, Andrei si Robert, vor incepe sa traiasca cu bani putini de astazi si pana in data de 8 decembrie. „Colegul meu de camin mi-a spus ca daca voi da cu mopul imi va da o ruda de salam, iar daca spal vasele voi primi un leu”, se amuza Andrei, informeaza Adevarul.

Romania lenesa. O amenda neplatita ar putea sa se transforme in ore de munca in folosul comunitatii, potrivit legii. Desi bugetele primariilor din tara inregistreaza pierderi mari din cauza amenzilor neplatite, contravenientii fenteaza statul si scapa si de amenzi, si de munca. Zina Haimana, o femeie de 52 de ani din satul Cosoteni, judetul Teleorman, se considera o ghinionista. Are un picior cu artroza, un nepot de crescut, un sot pensionat si 250 de ore de munca prestate in folosul comunitatii. E unul dintre putinii romani care au prestat munca in folosul comunitatii pentru ca nu si-a platit amenzile. Singura bucurie a Zinei Haimana sunt cele zece capre din spatele curtii, dar tot ele i-au adus pacostea de a vopsi primaria din comuna si pe afara, si pe dinauntru, de a face curat la scoala din sat, de a vopsi gardurile si de a matura strazile satului, timp de patru luni, cateva ore pe zi. „Branza de la caprite o vindeam la Bucuresti, la un colt de parc. Jumuleam si niste stevie din gradina si ma urcam in tren. M-au tot amendat politistii comunitari pana cand m-au dus la divan, la Bucuresti, sa ma judece. Si judecatoarea a gasit de cuviinta sa fac munca in folosul societatii pentru toate amenzile alea”, isi varsa amarul femeia. Pedeapsa a fost insa pe masura amenzii: in doi ani si doua luni a acumulat amenzi de 32.190 lei, relateaza Romania libera.

Cealalta mostenire a lui Adrian Paunescu. Numeroasele proprietati imobiliare, bijuterii si opere de arta ale familiei Paunescu vor fi impartite intre cei doi copii din casnicia cu poeta Constanta Buzea, Ioana si Andrei, si actuala sotie, Carmen si fiica lor Ana-Maria. Adrian Paunescu nu a lasat in urma lui numai poezie. In declaratia de avere a senatorului Paunescu, din 2008, acesta era proprietarul a noua imobile, noua terenuri, bijuterii si opere de arta. Mostenitorii averii lasate de poetul Adrian Paunescu se pregatesc pentru succesiune. Deocamdata nimeni nu vrea sa faca vreo revendicare in public, in speranta intelegerii in sanul familiei. „Nu mi se pare important in acest moment si, oricum, nu cred ca este treaba presei sa se intereseze de asa ceva”, declara, ieri, pentru „Adevarul”, Andrei Paunescu. Averea lui Adrian Paunescu nu a fost niciodata un fapt precis, masurabil in cifre, ci, mai degraba, un subiect de ipoteze. De-o parte s-au aflat contestatarii poetului, cei pentru care ultimele decenii ale carierei lui Paunescu pot fi rezumate prin cuvintele „oportunism” sau „inavutire”. De cealalta parte au fost chiar declaratiile publice ale omului politic si poetului Adrian Paunescu, prin care se referea la situatia sa personala folosind epitete precum „dezastru” sau „umilinta”, anunta Adevarul.