Subiectele zilei: DNA: cum funcționau șpăgile spre șefii caselor județene de sănătate. Miza schimbării la CJAS; Aproape toți miniștrii unei sănătăți moarte clinic; Bonusul de performanță la bugetari: riscuri și beneficii

„Specialiștii” de la Electrica. Dragoș Andrei, un pensionar MApN fără carieră militară la vedere. Cine sunt „specialiștii” din Consiliul de Administrație care primesc indemnizații de peste 5.000 de euro pe lună? Dragoș Andrei făcea în 1970 școala generală în Belgia. Conform unor articole din media, tatăl său este Mircea Andrei, fost angajat al Securității. La doar trei ani de la absolvirea facultății, în 1988, lucrează deja la Institutul de Economie Mondială, considerat o pepinieră de cadre DIE (Departamentul de Informații Externe, înainte de Revoluție, n.red.), unde este coleg cu Mugur Isărescu. Devine consilierul lui Ponta și este numit în CA la Transelectrica. Încasează dividende de încă 360.000 de lei de la firma cu un singur angajat și apoi este numit din partea României într-o megasinecură, scrie Valeriu Nicolae în Libertatea.

Aproape toți miniștrii unei sănătăți moarte clinic. Totul a pornit cu stângul, așa cum a pornit România în decembrie 1989. Cel dintâi ministru adus de gașca Ion Iliescu – Petre Roman a fost unul de-al lor. Dan Enăchescu mai fusese ministru, în anii cei mai ciudați ai lui Nicolae Ceaușescu, între 1969 și 1972. Vreme de șase luni, înainte de primele alegeri, cele din 1990, nu a făcut mai nimic pentru a desprăfui ministerul și instituțiile din subordine. S-a plâns unor colegi că nu poate înfrunta politicul și încrengăturile din sistemul sanitar, așa că, după alegeri, noua putere fesenistă l-a instalat pe ginecologul Bogdan Marinescu, fiu al unui influent medic din perioada comunistă și activist sovietic de origini bulgare, stabilit în România după o specializare la Leningrad, Voinov-Marinoff (rebotezat Voinea Marinescu), trece în revistă Deutsche Welle.

Raport DNA: cum funcționau șpăgile spre șefii caselor județene de sănătate. Miza schimbării la CJAS. Potrivit unui raport DNA din mai 2018, managerii de spitale dădeau șpagă șefilor caselor județene de asigurări de sănătate, ca aceștia din urmă să le aprobe bugetele fără să le analizeze în nici un fel. CNAS a anunțat la 1 aprilie că va organiza concursuri pentru toate cele 41 de funcții de manager al caselor județene de sănătate. Proba scrisă va fi pe 6 mai, cea orală pe 12 mai, iar pe 20 mai ar trebui să se anunțe rezultatele finale, potrivit Newsweek.

Bonusul de performanță la bugetari: riscuri și beneficii. Plafonarea sporurilor și acordarea unui bonus de performanță poate fi o idee bună pentru motivarea bugetarilor. Cu o condiție: evaluările să fie făcute corect și să nu fie folosite ca instrument de presiune de șefii din instituții. Acest spor ar urma să fie primit de funcționarii publici care au „realizat sau participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemul din care face parte”. Pentru a primi acest bonus, angajații trebuie să fi efectuat lucrări cu caracter excepțional sau să fie avut un volum de activitate „ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate”, potrivit Europa Liberă.

Sociolog: „AUR este al treilea partid din România în ceea ce priveşte intenţia de vot”. Sociologul Remus Ioan Stefureac, director Inscop şi coordonator al think-tank-ului Strategic Thinking Group, a postat pe Facebook un grafic al intenţiei de vot în România care indică faptul că în martie AUR a depăşit uşor USR-PLUS în preferinţele românilor, devenind al treilea partid din România conform intenţiei de vot. În timp ce AUR figurează cu 15,3% din intenţia de vot a românilor, alianţa condusă de Dan Barna şi Dacian Cioloş are 14,2%. Anterior, în februarie, diferenţa dintre cele două formaţiuni era de doar 0,2% în favoarea AUR, potrivit Adevărul.

La ce cascadorii sunt supuși pacienții COVID, ca să fie urcați cu targa în TIR-urile ATI. În curtea Spitalului Marius Nasta un pacient aflat pe targă „levitează” la peste doi metri și jumătate deasupra solului. Două cadre medicale în combinezoane se întind pentru a ține atât targa, cât și roțile blocate pe micul elevator aflat în dotarea TIR-ului. Pentru că nu există rampe pentru tărgi, urcarea pacienților români în secțiile ATI mobile, aduse de SMURD din Turcia, sunt operațiuni dificile, derulate la mare înălțime! O fotografie intrată în posesia Libertatea arată cât de riscantă e operațiunea.

Cum dispar, cu acte, ultimele rămășițe din Codrii Vlăsiei: „Nu vom mai avea pădure, ci un boschet”. În legislația românească, pădurile din jurul Capitalei, parte din Codrii Vlăsiei, sunt încadrate ca păduri de producție. Adică de unde Romsilva sau proprietarii privați pot extrage lemn pe care să-l valorifice ulterior. Stejar de sute de ani care ajunge să valoreze și 500 de euro pe mc. O parte din aceste păduri se găsesc în prezent în zona de nord a Bucureștiului, de la Periș până la Fierbinți, și se întind pe aproximativ 10.000 de hectare, precum Pădurea Băneasa și Pădurea Vlădiceasca, dar și trei arii naturale protejate, Scroviștea, Snagov și Căldărușani Dridu, scrie PressOne.