Subiectele Zilei: Infernul taberei tiganesti din Paris. De ce nu vor sa se intoarca in Romania; Topul pomenilor electorale. Vezi pe ce a cheltuit Guvernul 2,5 milarde de lei; Istoria nespusa a masacrului din Balti; Anti-occidentalismul vazut din Romania

Infernul taberei tiganesti din Paris. De ce nu vor sa se intoarca in Romania. La o aruncatura de bat de Paris, in apropierea capatului metroului 7, se afla cea mai mare tabara ilegala de romi din Europa. Cersetori, muncitori cu ziua, proxeneti, culegatori de fier vechi, hoti de buzunare, adolescenti care isi vand trupul, dar si elevi de scoala stau inghesuiti intr-o parcela de pamant cu apartenenta incerta. „Evenimentul zilei” a reusit sa patrunda in acest infern, in care chiar si politia ezita sa intre, si prezinta pentru prima data realitatea necosmetizata, asa cum este ea. Imprejmuita de parcari pentru camioane si depozite de marfa, strada Helene Boucher pare un loc obisnuit din localitatea La Courneuve, comuna Saint-Denis. Daca mergi insa pana la capat, dupa o curba la stanga, care nu prevesteste nimic, observi ca strada se termina brusc, parca nici n-ar fi fost. In locul unde toate hartile Google aratau ca s-ar afla un gard din metal si o poarta cu gratii, azi e doar un spatiu gol, un loc de trecere nestingherita catre ceea ce romii de aici numesc „Platz”. Un fel de „acasa”, doar ca se refera la 2-3 hectare de noroi si gunoaie, ocupate ilegal, la periferia de Nord-Est a Parisului, scrie EVZ.

Noul director al Tarom: „Trebuie sa stopam pierderile”. Austriacul Heinrich Vystoupil, primul manager privat si strain al transportatorului aerian national, vrea sa faca la Tarom ceea ce nu au reusit managerii de stat. Heinrich Vystoupil, numit miercuri director general executiv la Tarom, este fericit sa se intoarca in Romania si sa conduca o companie in al carei potential crede. „Am acceptat aceasta functie pentru ca sunt inca increzator in potentialul Tarom, este o provocare pentru mine, am locuit in Romania pentru patru ani si sunt inca foarte conectat. Sunt onorat sa fiu in aceasta pozitie”, a declarat pentru „Adevarul” Vystoupil, care in perioada 2006-2010 a fost director general al Austrian Airlines pentru Romania si Moldova. Care sunt planurile austriacului la conducerea companiei nationale de transport aerian? „Dupa intalnirea pe care am avut-o cu boardul, am stabilit ca prioritatea noastra este sa facem aceasta companie profitabila”, a spus Vystoupil, anunta Adevarul.

Interviu cu Jyrki Katainen, premierul Finlandei: Cum au depasit finlandezii sentimentele antirusesti. Premierul Finlandei, Jyrki Katainen, 41 de ani, crede ca Romania a indeplinit toate conditiile pentru a fi primita in zona de libera circulatie Schengen si ca a facut progrese semnificative in ceea ce priveste respectarea statului de drept. Aderarea la zona euro in 2015 „este un obiectiv excelent” in viziunea lui Jyrki Katainen, care considera ca totul depinde de „cat de sanatoasa este economia”. Premierul finlandez nu se asteapta la inasprirea criteriilor pentru primirea noilor membri in eurozona, dupa experienta greceasca, dar spune ca „verificarile vor fi mai aspre, in asa fel incat sa fim siguri ca ceea ce declara o tara corespunde cu realitatea”. La fel ca Romania, Finlanda are amintiri neplacute cu Rusia, dar premierul de la Helsinki este de parere ca intre timp sentimentele antirusesti au fost depasite dupa ce rusii si finlandezii s-au intalnit in calatoriile pe care rusii le-au facut in Finlanda, la munca sau in universitati, fiindca in fiecare an tot mai multi studenti din Rusia vin sa studieze in Finlanda. Helsinki nu priveste Rusia ca pe o amenintare, explica Jyrki Katainen, si nu se sperie de planul de inarmare anuntat de Vladimir Putin: „Noi nu avem nici un deficit de securitate, suntem pregatiti pentru orice, dar agenda noastra cu Rusia este pozitiva, avem afaceri unii cu ceilalti si o relatie buna. Rusia nu este ceva negativ pentru noi”. Integral in Romania Libera.

Anti-occidentalismul vazut din Romania. In contextul campaniei pentru admiterea Romaniei in Spatiul Schengen, militantii PDL, membrii ai PPE, au propus sa se renunte in platforma program la notiunea de „occidentalism”. PDL-ul din Romania a depus un amendament la proiectul noii platforme politice a PPE care merita un comentariu mai larg. In partea introductiva se spunea, printre altele, ca: „La scara mondiala, Occidentul se confrunta cu o concurenta fara precedent si tot mai energica din partea puterilor economice nou aparute. Chiar daca ideile democratice se raspandesc in anumite parti ale lumii, in altele au castigat teren regimuri autoritare deghizate si o gandire fundamentalista anti-occidentala”. Militantii PDL care au participat la deliberarile pe marginea acestui text au propus sa se elimine cuvantul ‘anti-occidental. Din pacate, nu a aflat nimeni ce au gandit autorii acestei propuneri pentru ca, miercuri dupa-amiaza, in momentul dezbaterii sale in plen, militantii PDL din Romania nu au intervenit, lasand amendamentul fara nicio argumentatie, scrie Deutsche Welle.

Topul pomenilor electorale. Vezi pe ce a cheltuit Guvernul 2,5 milarde de lei. Micul si sarmaua au fost inlocuite cu metode mai rafi nate de a „omeni” electoratul. Cele mai importante pomeni ale actualului Guvern depasesc 2,5 miliarde de lei. Pomana electorala clasica, reprezentata de galeti, mici si bere, fasole cu carnati, concerte sau bani in plic langa sectia de votare nu mai este de mult suficienta pentru a ajunge la sufletul romanilor. Guvernul Ponta stie bine asta si, inca de la instalare, s-a grabit sa imparta pomeni la scara mai larga, chiar daca uneori i-a mai dat si FMI peste mana. Cea mai recenta dovada de bunavointa catre popor este rectificarea bugetara anuntata pentru saptamanile urmatoare. Dincolo de acuzatiile la adresa „fostilor”, se remarca deja clasica alocare de bani in prag de alegeri catre primariile care nu mai au bani sa plateasca salariile. E de anticipat ca vor fi tocmai cele ale primarilor USL, care pe langa salarii vor plati si zile ale orasului la care sa mearga, cu sau fara elicopter, liderii formatiunii. Deocamdata nu se stie cati bani va inghiti demersul, insa in august au mai fost alocati 100 de milioane de lei tot pentru primariile nevoiase, anunta EVZ.

Focus: Poligoanele din Romania, scenele tragediilor stupide. Fie ca este vorba de neatentie sau despre lipsa de interes a celor care ar trebui sa aiba grija de aceste spatii, poligoanele de tragere din Romania au facut de-a lungul ultimilor ani, mai multe victime. Ultimul caz, desi a avut loc saptamana trecuta, a intrat in atentia presei abia astazi, 18 octombrie. Un ofiterul SRI, in varsta de 33 de ani, s-a impuscat accidental, saptamana trecuta, in incinta poligonului din Chitila, fiind internat de urgenta in stare critic la Spitalul de Urgenta Floreasca din Capitala Potrivit unor surse, ofiterului i s-a blocat arma in timpul unui exercitiu. In acel moment, ar fi trebuit sa-si anunte colegii, conform regulamentului, iar tragerile sa se opreasca. Barbatul nu a facut acest lucru si a incercat singur sa-si deblocheze arma. Cand si-a indreptat teava armei catre cap, aceasta s-a descarcat si glontul a ajuns in capul ofiterului. Potrivit purtatorului de cuvant al Spitalului de Urgenta Floreasca din Capitala, ofiterul SRI traieste, dar ca este in stare critica, in acest moment aflandu-se la terapie intensiva, informeaza Adevarul.

Istoria nespusa a masacrului din Balti. Peste 10.000 de soldati romani au fost lichidati de NKVD in timpul celui de-al doilea razboi mondial, pe malul raului Raut. Unul dintre cele mai cutremuratoare episoade ale celui de-al doilea razboi mondial s-a petrecut la marginea orasului Balti, din Basarabia. Zona mlastinoasa din lunca raului Raut a devenit mormant pentru mii de soldati romani. Deocamdata, nimeni nu a organizat vreo campanie sistematica de sapaturi pentru a identifica proportiile crimelor din Balti, asa ca ele pot fi doar estimate. In timp ce unii istorici avanseaza cifra de 10.000 de victime, un calugar, iehomonahul Nicodim Schiopu, estimeaza ca sovieticii au lichidat peste 50.000 de prizonieri. Ceea ce este cert este faptul ca masacrul din Balti poate fi comparat cu cel de la Katyn. In padurea de pe vechiul teritoriu al Poloniei, sovieticii au impuscat si au ingropat circa 14.000 de prizonieri in anul 1940, scrie Romania Libera.