Subiectele Zilei: Judecatorul CC Acsinte Gaspar: Am cerut convocarea plenului. Am aflat despre erata de la televizor; Taxa pe boala, colac de salvare pentru un sistem sanitar gaunos. Romanii vor plati de trei ori mult ca vesticii; Proprietati sechestrate in dosarul gruparii Blejnar; "In Romania a plouat mai putin ca in Sahara"

​Taxa pe boala, colac de salvare pentru un sistem sanitar gaunos. Romanii vor plati de trei ori mult ca vesticii. De la anul, cine se imbolnaveste plateste intre 4 si 250 lei pe serviciu. In timp ce autoritatile vad coplata o necesitate, pacientii se simt jupuiti. Daca cetatenii celorlalte tari UE co-platesc in medie 10% din contravaloarea serviciilor medicale, romanii vor suporta si pana la 30-40% din pretul acestora. Introdusa in lege din 2006, dar niciodata aplicata, coplata este o gura de oxigen pentru sistemul nostru sanitar, care cheltuie mult mai mult decat il tine punga. De anul viitor, toti asiguratii vor scoate din buzunar taxe fixe pentru consultatii, analize si internari (mai putin pentru operatii), care au rolul sa limiteze accesul nejustificat la servicii scumpe. Pacientii care vin la doctor ca la promenada se vor gandi de doua ori inainte, la fel cum nici medicii nu vor mai putea face „smecherii” la internari. Desi intentia e buna, expertii se tem ca s-a ales prost momentul pentru noi taxe, scrie EVZ.

Proprietati sechestrate in dosarul gruparii Blejnar. DNA a sechestrat imobilul de 2,2 milioane de euro al lui Sorin Blejnar, situat in centrul Capitalei,, dar si case si apartamente ale disparutului Codrut Marta si ale fostului stab de la Vami, Viorel Comanita. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat instituirea sechestrului asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile si imobile apartinand fostului sef al ANAF, Sorin Blejnar, fostului sau sef de cabinet, Codrut Marta, si fostului director al Autoritatii Nationale a Vamilor, Viorel Comanita. Fostul sef al ANAF, Sorin Blejnar, s-a trezit cu mai multe imobile, dar si cu actiuni la bursa sechestrate. Pe langa sechestrul asigurator pus pe un apartament din Arad, procurorii au luat aceeasi masura si pentru vila sa din Bucuresti, situata pe strada Aviator Petre Cretu, si in care locuieste impreuna cu sotia. Conform unor estimari, aceasta ar fi valorat, inainte de criza, aproximativ 2,2 milioane de euro. Procurorii anticoruptie au pus sechestru asigurator si pe mai multe actiuni cotate pe piata bursiera cu o valoare de aproximativ de 253.158 de lei (56.000 de euro), dupa cum rezulta din declaratia de avere a acestuia din 2011, anunta Adevarul.

„A plouat mai putin ca in Sahara”. Romania, parjolita de seceta. Precipitatiile au fost mai slabe in judetul Cluj decat in Sahara, in vara asta, arata masuratorile specialistilor. Unele rauri din Moldova au secat cu totul pe anumite portiuni. Dunarea se afla la un nivel alarmant, la care navigatia este aproape imposibila. Disperati ca nu mai au mancare pentru animale, taranii isi vand pe nimic vacile, porcii si caii. Raurile din judetul Vrancea sunt foarte aproape de a seca. Cel mai bun exem-plu e raul Put-na, care a disparut cu totul pe o distanta de 20 de kilometri, intre localitatile Bolotesti si Mircesti. Seceta a facut ca si debitele altor rauri din acest judet sa scada substantial, a declarat purtatorul de cuvant al Societatii de Gospodarire a Apelor – Vrancea, Sergiu Muhaila, citat de ziarul Monitorul de Vrancea. Astfel, raul Susita are un debit de numai 16%, fata de normal, raul Putna, pe intreaga sa albie, are un debit injumatatit, dar sunt si situatii in care acest curs de apa e sub 20% in dreptul localitatilor Tulnici si Colacu, tot la 20% din debit e si raul Zabala. Raul Naruja are debitul de 40%. Milcovul a ramas la un debit de 5%, in dreptul localitatii Reghiu, si numai 2% la Golesti. Alt curs de apa – Rimna – are numai 10% din capacitate, informeaza Romania Libera.

Zgomotul si furia lui Crin Antonescu. Presedintele interimar Crin Antonescu nu se impaca nicicum cu ideea ca va trebui sa paraseasca Palatul Cotroceni. De la un presedinte „discret”, asa cum se anuntase la inceputul preluarii functiei de presedinte interimar, am putut vedea in toata aceasta perioada un sef politic insetat de putere, zgomotos si acuzator la adresa nu doar a presedintelui suspendat Traian Basescu si a PDL, ci si fata de presa si acele institutii ale statului care indraznesc sa-si pastreze autonomia. Participarea sa la mitingurile electorale ale USL in perioada de campanie pentru referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu a fost o incalcare grava a Constitutiei, pe care insa, din pacate, electoratul care a votat pentru demiterea presedintelui nu a sanctionat-o, ba dimpotriva, a cautionat-o. Personificarea urii unei anumite parti a populatiei impotriva lui Traian Basescu la mitingurile din campanie au fost discursurile furioase si pline de injurii ale lui Crin Antonescu. Nu pot sa nu citez aici, in sensul celor spuse, un insert al unui internaut: „Sint atitea lucruri pentru care il urasc pe Basescu, incit nici nu mai stiu de ce.” Mi se pare relevant, pentru irationalul colectiv, scrie Deutsche Welle.

Recensamantul se face pe sest. Chiar in ziua in care Victor Ponta anunta ca nu renunta la batutul la usa oamenilor, Ministerul de Interne a declansat numaratoarea. EVZ va prezinta documentele trimise de MAI prefecturilor. Datele din teritoriu se trimit dupa reguli ce par copiate dintr-un fi lm de spionaj: la un singur fax, zilnic, la ora fixa. In Bucuresti, au fost activati administratorii de bloc. Locatarii sunt intrebati si daca au votat la referendum. Premierul Victor Ponta una zice si alta face. Desi a anuntat ca nu mai face mini-recensamant, dupa ce Curtea Constitutionala a precizat ca nu a cerut reactualizarea listelor, ci doar predarea lor asa cum au fost intocmite inainte de referndum, seful Executivului a semnat un act prin care a demarat numaratoarea romanilor cu drept de vot, anunta EVZ.

Judecatorul CC Acsinte Gaspar: Am cerut si eu presedintelui Curtii Constitutionale convocarea plenului. Am aflat despre erata de la televizor. Judecatorul Curtii Constitutionale Acsinte Gaspar a declarat, joi, pentru „Gandul”, ca nu a fost consultat privind erata publicata in Monitorul Oficial in 7 august si ca a cerut convocarea plenului Curtii „pentru a clarifia unele lucruri”. Acsinte Gaspar a declarat, pentru „Gandul„, ca si el i-a solicitat presedintelui Curtii o sedinta extraordinara in care sa se lamuresca unele aspecte precum erata publicata la inceputul saptamanii. Judecatorul CC a mentionat ca nu a fost stabilita data exacta la care plenul Curtii se va reuni, dar ca o sedinta ar putea avea loc saptamana viitoare, luni sau marti.

Constantin Stroe, vicepresedinte la Dacia: „Am facut a doua facultate la Dacia”. Constantin Stroe (70 de ani) recompune o istorie personala, romantata a industriei de automobile din Romania: o jumatate de secol, intr-un tandem romantic cu cea mai cunoscuta masina romaneasca. V-ati imaginat alta marca decat Dacia pe care ar putea s-o conduca vitezomanul Gica, fantele din versurile indragitului cantaret Mihai Constantinescu? Probabil ca nu, si asta pentru Dacia a fost, in ultima jumatate de secol, deopotriva cea mai iubita si cea mai urata, orisicat, masina de suflet a romanilor. Constantin Stroe, in prezent vicepresedinte al Consiliului de Administratie al grupului „Dacia-Renault”, a fost martorul nasterii si al decaderii automobilului romanesc. Si-apoi, artizanul resuscitarii sale. A fost acolo, din 1968, de cand industria de automobile din Romania, admirabila, sublima, lipsea cu desavarsire, pana astazi, cand uzina de la Pitesti seduce cele mai inchise piete din Occident. Totusi, acest text nu contine cifre sau bilanturi economice. Nu vorbim despre PIB, investitii de capital sau evaluari de risc, informeaza Adevarul.

Bijutierul Ceausestilor si-a facut uzina de aur. Gheorghe Ivanov, cel care a fost bijutierul sotilor Ceausescu timp de un deceniu si jumatate, are acum unul dintre cele mai moderne ateliere din tara si vrea sa readuca la viata scoala romaneasca de bijutieri infiintand o platforma de e-learning. Era mijlocul anilor ’80. Gheorghe Ivanov, un bijutier nascut la Braila si stabilit la Galati, lucra deja de zece ani pentru cuplul prezidential Nicolae si Elena Ceausescu. Grandomania dictatorului ajunsese chinuitoare pentru romani, care faceau foamea si indurau frigul si intunericul in apartamente pentru ca regimul sa poata plati, printr-un heirupism cinic, imprumuturile externe din care finantase programele economice. Aceeasi grandomanie ii dadea de lucru lui Gheorghe Ivanov, care le facea Ceausestilor tot soiul de podoabe din aur masiv. Bijutierului ii intrau in casa peste 20.000 de lei pe luna cand tragedia i-a lovit familia. Sotia lui s-a imbolnavit de cancer si toata agoniseala s-a risipit prin spitale ca si cand n-ar fi fost. Toti banii nu au fost, insa, de ajuns ca sa o salveze. Femeia s-a stins cativa ani mai tarziu, in 1994. „E greu sa te desparti de cineva cu care ai impartit atatea”, marturiseste bijutierul si isi acopera tristetea cu un zambet. Integral pe viata-libera.ro.