Subiectele Zilei: MApN: Lt. Gheorghe a cerut 50% din puterea de decizie a Consiliului Militar ce ar trebui sa preia "destinele Romaniei"; Povestea instalatorului roman care a infundat un terorist pentru atentatele de la Madrid; FMI la Bucuresti. Cati bani a incasat statul anul trecut si pe ce i-a cheltuit Guvernul Boc; Ultimele poezii ale lui Labis

Povestea instalatorului roman care a infundat un terorist pentru atentatele de la Madrid. Un roman care se afla intr-unul dintre trenurile care au fost atacate de teroristi pe 11 martie 2004 la Madrid s-a trezit printre principalii martori protejati din dosar. Barbatul se asaza la masa. Priveste usor prin ceata de sub palaria lui eleganta. La gat ii atarna o esarfa fina, care nu l-ar da de gol ca e „doar un instalator”, dupa cum singur se descrie. Traseaza din prima regulile interviului: nu va fi fotografiat, nu-si va da numele. E de inteles. S-a sfatuit inainte cu „un profesor in Drept”, care a ramas cu gura cascata atunci cand i-a povestit ca, in urma cu aproape o luna, l-au vizitat doi jurnalisti spanioli. Oamenii i-au spus – la aproape opt ani de la cele mai grave atentate teroriste petrecute in Europa si despre care se crede, printre altele, ca ar fi fost instrumentate de al-Qaeda – ca nu e un simplu instalator. Ca e de fapt unul dintre martorii-cheie, protejati (cel putin pe hartie), din dosar. „N-am stiut ca sunt protejat pana atunci”, se mira romanul, intr-un profund accent ardelenesc, ridicand din umeri, scrie EVZ.

FMI la Bucuresti. Cati bani a incasat statul anul trecut si pe ce i-a cheltuit Guvernul Boc. Ce „lucruri neclare” ascunde executia bugetara pe 2011. Guvernul a tinut in frau bugetul pe 2011 datorita cresterii veniturilor din TVA si accize si taierii bugetelor alocate asistentei sociale si salariilor bugetarilor. gandul va prezinta o analiza a executiei bugetare de anul trecut, in care sunt evidentiate atat evolutiile veniturilor si cheltuielilor, cat si problemele legate de cheltuielile foarte mari facute de Guvern in decembrie 2011, dar si situatia din ce in ce mai grea a bugetului de pensii de stat, al carui deficit a crescut anul trecut cu jumatate de miliard de euro, pana la 3 miliarde de euro. In 2011 Guvernul a reusit sa respecte tinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB, asumata fata de FMI si de Comisia Europeana, pe care a fost fundamentat bugetul. Per total, anul trecut statul a avut venituri de 43,12 miliarde de euro la bugetul general consolidat, cu circa 3 miliarde de euro mai mari decat in 2010, si cheltuieli de 48,7 miliarde de euro, cu 740 de milioane de euro mai mari decat in anul precedent. Astfel, deficitul bugetar a scazut de la 8 miliarde de euro in 2010 la 5,66 miliarde de euro anul trecut, respectiv de la 6,5% din PIB la 4,35% din PIB, conform executiei bugetare preliminara, anunta Gandul.

MApN: Lt. Gheorghe a cerut 50% din puterea de decizie a Consiliului Militar ce ar trebui sa preia „destinele Romaniei”. Conducerea Statului Major General (SMG) a luat la cunostinta „cu consternare” de activitatile si propunerile locotenentului Gheorghe Alexandru si promite ca va face publica decizia Consiliului de judecata, imediat dupa pronuntare, se spune intr-un comunicat al MApN. „Conducerea Statului Major General a luat la cunostinta, cu consternare, de activitatile locotenentului Gheorghe Alexandru, precum si de datele cuprinse in raportul inaintat de comandantul Flotilei 71 Aeriene din Campia Turzii, privind ‘solutiile locotenentului Gheorghe Alexandru pentru administrarea tarii in aceasta perioada'”, se spune intr-un comunicat al Ministerului Apararii Nationale (MApN). Locotenentul Gheorghe Alexandru a fost primit miercuri la raportul comandantului unitatii militare din Campia Turzii, pentru a da explicatii referitoare la prezenta sa in Piata Universitatii, informeaza Adevarul.

Costurile pentru deszapezirea soselelor din Romania, de patru ori mai mari decat in Finlanda. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a platit sume uriase pentru deszapezirea autostrazilor si a drumurilor nationale, similare celor necesare in Germania si Finlanda. Potrivit datelor companiei, intretinerea drumurilor nationale in iarna anului trecut s-a ridicat la 333,47 milioane lei (77 milioane euro), in timp ce pentru iarna ce a inceput necesarul este de 401,7 milioane lei (93 milioane euro). In Finlanda, o tara cu conditii climatice mult mai dure si cu un cost al fortei de munca mai ridicat, cheltuielile anuale pentru deszapezire se ridica la suma de 98 de milioane de euro. Cheltuielile par similare, insa Finlanda are o retea de autostrazi si drumuri nationale (78.000 de km) de aproape cinci ori mai vasta decat a Romaniei (16.000 de km), iar pretul mediu pe kilometru al deszapezirii in Finlanda este de patru ori mai mic decat in tara noastra, scrie Romania Libera.

Care este destinatia Romaniei? Criza grava de incredere in care s-a scufundat Romania datoreaza mult unui limbaj politic inselator, menit sa ascunda opiniei publice obiectivele reale ale administratiei. Presedintele Traian Basescu si-a incheiat discursul din seara de 25 ianuarie cu o fraza de efect, dar cu sensuri nelamurite: „In ceea ce ma priveste, a spus Presedintele, sunt de meserie comandant de nava si n-am ratat niciodata destinatia. Nu o s-o ratez nici acum cu Romania”. Dar care este destinatia? Toate sondajele de opinie din ultimii ani au aratat ca majoritatea covarsitoare este incredintata ca Romania merge intr-o directie gresita. Demoscopia nu lamureste insa nici ea nimic, caci, la fel ca discursul presedintelui, sondajele lucreaza cu sensuri obscure. Se poate obiecta ca presedintele si-a expus programul politic de nenumarate ori si ca a fost ales in 2009 pe baza unui proiect care avea in centrul sau „reforma statului” si „modernizarea”, anunta Deutsche Welle.

Ce aduc noptile geroase, la adaposturile pentru saraci. Batrani inghetati si misionari crestini trec pe la centrele pentru persoane fara adapost, cand zapezile fac ravagii. Sute de persoane fara casa au apelat la adaposturi, in toata tara, din cauza gerului. Batranii Gologan si Aurel abia au putere sa coboare din ambulanta. I-a adunat de pe strazi soferul de pe masina de urgenta – singurul din echipaj, din cate se pare – in noaptea asta cu -7 grade Celsius. Au carje dupa ei, barbi ingalbenite si caciuli indesate pe ochi. Stateau „undeva la METRO”, la un refugiu, zic. Mai schimbau o vorba, se mai culcuseau prin ce haine au adunate prin niste pungi, cand i-a scos politia cu zarva. Acum i-a lasat ambulanta in fata centrului de cazare in regim de urgenta al persoanelor fara adapost de pe Soseaua Pantelimon, sectorul 2. Inauntru e deja burdusit cu oameni – cei mai multi „clienti fideli”, oameni fara adapost care pe aici isi fac noptile, unii de ani de zile. E ger cumplit. Gologan si Aurel sunt doar doua dintre sutele de persoane fara adapost care au cautat joi seara refugiu la adaposturile saracilor din toata tara, informeaza EVZ.

Ultimele poezii ale lui Labis. In cele din urma zile ale vietii sale, poetul a scris 15 poeme pe care nu a mai avut timp sa le cizeleze. Dupa cum rezulta din cartea Stelei Covaci „Noptile de cosmar ale poetului Nicolae Labis”, la care m-am referit in articolul din numarul trecut al „Weekend Adevarul”, in saptamanile care i-au precedat moartea, Nicolae Labis a scris un numar de 15 poezii. Le-a scris in trei nopti („de cosmar”, in titlul cartii Stelei Covaci): 30 noiembrie, 2 decembrie si 9-10 decembrie 1956. Cea din urma este din chiar noaptea accidentului si a fost dictata de poetul tintuit pe patul Spitalului de Urgenta lui Aurel Covaci. Este singura cuprinsa in al doilea volum al lui Labis, „Lupta cu inertia”, tiparit postum in 1958. E un fel de testament liric: „Pasarea cu clont de rubin/ S-a razbunat, iat-o, s-a razbunat./ Nu mai pot s-o mangai,/ M-a strivit/ Pasarea cu clont de rubin.// Iar maine,/ Puii pasarii cu clont de rubin,/ Ciugulind prin tarana,/ Vor gasi, poate,/ Urmele poetului N L/ Care va ramane o amintire frumoasa./ Vai! Vai! Vai!” Exclamatia finala este taiata in manuscrisul datorat lui Aurel Covaci, scrie Adevarul.

„Efectele campaniilor anti-discriminare se vor vedea abia peste 100 de ani”. Biroul generos al lui Ciprian Necula etaleaza un haos controlat compus din cani, pixuri, laptop, cateva pipe si o colectie de obiecte vechi. „Eu am voie sa fumez inauntru”, zambeste el conspirativ asezandu-se la birou, de unde pescuieste o lulea si o aprinde tacticos. In loc de costum cu cravata poarta un tricou cu Gogol Bordello, e foarte degajat, iar privirea sa ironic-binevoitoare te invita la un dialog relaxat. Ciprian Necula e un rom din Bucuresti iesit din tiparele impietrite pe care ni le vinde presa. Scolit la SNSPA, a lucrat la OSCE ca analist politic, iar astazi e doctorand in antropologie si patronul unei companii. Are 32 de ani, dintre care primii 17 i-a petrecut negandu-si apartenenta la etnia roma. „N-aveam nici un motiv bun ca sa spun cuiva ca sunt tigan. Aveam aceleasi prejudecati impotriva romilor ca toti ceilalti”, marturiseste el. Odata cu majoratul a venit si revelatia ca n-are de ce sa-i fie rusine sa-si declare etnia. Astazi conduce, in asociere cu un palestinian, compania K Consulting Management and Coordination (KCMC), care deruleaza un program menit sa-l readuca pe piata muncii pe meseriasul traditional rom, anunta Romania Libera.