„Sunt kenyan, nu trageți” – atletul care spune că a fost păcălit de armata rusă

Cu lacrimi în ochi, un tânăr atlet kenyan, acum captiv în Ucraina, imploră să nu fie trimis înapoi în Rusia.

„Voi muri acolo”, spune Evans Kibet, fluturându-și mâinile în aer spre intervievatorul ascuns din videoclipul publicat miercuri de o brigadă a armatei ucrainene, scrie BBC.

Prizonierul de război în vârstă de 36 de ani poartă un tricou sport roșu. Steagul brigăzii este arborat în spatele lui.

Aspirantul alergător de fond lung spune că a fost păcălit să se înroleze în armata rusă și este disperat să se întoarcă acasă pentru a-și vedea fiica de 16 ani.

Într-o postare pe Facebook care însoțește videoclipul, Brigada 57 Infanterie Motorizată Separată a spus că este un exemplu al modului în care Rusia tratează recruții străini, dar a adăugat că „a luptat de partea inamicului, așa că depinde de dumneavoastră dacă să credeți cuvintele și lacrimile”.

Brigada a declarat că interviul a fost filmat cu acordul lui Kibet, dar BBC nu a verificat acest lucru. Deși recruții din străinătate în armata rusă nu sunt ceva neobișnuit, rareori un străin captiv vorbește pe video.

Cetățeni din Somalia, Sierra Leone, Togo, Cuba și Sri Lanka, printre alții, sunt deținuți în prezent în lagăre de prizonieri de război din Ucraina, a declarat pentru BBC Petro Iațenko, purtătorul de cuvânt al Ucrainei pentru tratamentul prizonierilor de război.

„Majoritatea acestor persoane provin din țări mai sărace și ajung de partea Rusiei în moduri diferite. Unii sunt înșelați – li se promit locuri de muncă la fabrici – în timp ce alții se alătură războiului de bunăvoie. Este important să înțelegem că foarte puțini sunt capturați de vii; majoritatea sunt fie uciși, fie grav răniți”, a adăugat el.

Înapoi în Kenya, familia și prietenii lui Kibet sunt șocați de ceea ce au văzut.

După un oftat adânc și o pauză lungă, verișoara sa, Edith Chesoi, a declarat pentru BBC că a reluat videoclipul în minte iar și iar.

„Sunt atât de traumatizată. Nu am dormit noaptea. Nici măcar nu știu ce să spun.”

Fratele mai mic al lui Kibet, Isaac Kipyego, l-a descris ca fiind „un om umil și cu puține cuvinte”, precum și un pilon pentru restul familiei.

„Îmi place să alerg, îmi place să alerg”, spune Kibet în videoclip. Și tocmai acest lucru l-a determinat probabil să devină un recrut rus fără să știe.

Kibet și-a construit viața în jurul atletismului, un sport care i-a propulsat pe mulți kenyeni ca el de la viața într-un sat la un statut mai aparte.

A crescut într-o familie de fermieri din zona Mount Elgon din vestul Kenyei.

Kibet s-a antrenat în Iten, orașul de mare altitudine renumit pentru producerea de olimpici și campioni mondiali, dar într-un domeniu competitiv nu a atins niciodată acest statut. În schimb, a concurat în curse de șosea mai puțin cunoscute, de 10 km și semimaratoane, în Europa și Asia, potrivit familiei și prietenilor.

„Kibet aleargă de când era copil”, a spus fratele său mai mic. „A fost întotdeauna talentat. Alergatul e viața lui.”

Însă, deși sportul i-a definit identitatea, nu i-a adus succesul financiar după care tânjea.

Prietenii spun că Kibet se confruntase cu dificultăți financiare.

În martie, i-a cerut unui partener de antrenament, Elias Kiptum, să-l ajute să participe la cursa din Polonia, dar echipa care urma să meargă era deja completă.

„Presupun că așa a ajuns în Rusia”, a declarat Kiptum pentru BBC.

Când, mai târziu în acel an, un agent sportiv i-a oferit o călătorie în Rusia pentru a participa la curse, Kibet a profitat de ocazie. Apelurile BBC către agent pentru a confirma acest lucru nu au fost preluate.

„A fost foarte încântat când mi-a spus că va concura în Rusia”, a spus fratele lui Kibet. „Chiar și eu m-am bucurat pentru el. Aveam așteptări mari.”

Verișoara sa, care l-a însoțit la parcarea de autobuze în prima etapă a călătoriei la sfârșitul lunii iulie, a spus că acesta avea asupra sa doar „o valiză de dimensiuni mici”.

Kibet le-a spus familiei sale că va lipsi doar două săptămâni.

În videoclipul filmat în Ucraina, Kibet spune că a mers în Rusia ca vizitator și nu pentru a fi recrutat.

Apoi, după două săptămâni, gazda l-a întrebat dacă ar vrea să rămână mai mult timp.

„Am spus: «Da, dar problema este că viza mea a expirat». El a spus: «Nu, pot face ceva pentru tine».” Și apoi i-a promis lui Kibet un loc de muncă.

„Seara, a venit cu niște hârtii scrise în rusă. Mi-a spus: «Aceasta este treaba pe care vreau să o faci».”

Kibet spune că apoi a semnat actele, iar bărbatul i-a luat telefonul și pașaportul.

„Și așa a mers totul prost… acea semnătură mi-a ruinat viața.”

„Ori luptați, ori vă omorâm”

Potrivit lui Kibet, au apărut și alte persoane și i-au spus să urce într-o mașină. Apoi au condus timp de aproximativ șapte ore.

„M-am trezit într-o tabără militară.”

Kibet spune că a fost informat că s-a înrolat în armată și că nu a avut de ales.

„Mi s-a spus: «Ori te duci la luptă, ori te omorâm.»”

El spune că a urmat o săptămână de antrenament de bază, timp în care i s-a arătat cum să mânuiască o pușcă automată. Niciunul dintre comandanții săi nu vorbea engleza, așa că instrucțiunile veneau prin îmbrânceli și gesturi.

Kibet insistă că nu a participat niciodată la lupte și apoi, în drum spre ceea ce ar fi fost prima sa misiune, și-a abandonat echipamentul și a evadat, rătăcind timp de două zile printr-o pădure din apropierea orașului Vovchansk, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.

Apoi s-a apropiat de niște soldați ucraineni.

„M-am dus acolo cu mâinile sus”, spune el repetând gestul pentru cameră.

„Am spus: «Sunt kenyan, vă rog să nu mă împușcați».”

„Toată lumea și-a îndreptat armele spre mine, dar le-am spus să se calmeze. Comandantul a venit, m-au legat. Le-am spus: «Nu, sunt neînarmat, nu vreau nimic. Sunt aici să-mi salvez viața.»”

Deși familia lui Kibet a fost șocată de videoclip, există o oarecare ușurare că acesta se află în mâinile ucrainenilor.

„Credem că este puțin mai în siguranță [cu ei] decât dacă ar fi în Rusia”, a spus fratele său, domnul Kipyego.

Familia solicită autorităților kenyene să intervină. Ministerul afacerilor externe nu a răspuns încă solicitărilor de comentarii.

„Dacă guvernul țării sale de origine își exprimă interesul pentru repatrierea sa, Ucraina este deschisă negocierilor privind transferul său acasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ucrainei, dl Iațenko.

Totuși, vorbind despre alți prizonieri de război, el a adăugat că „majoritatea statelor africane manifestă puțin interes pentru întoarcerea acestor cetățeni și nu fac eforturi să-i primească înapoi”.