„Sunt obosiți și tensionați, ca și cum ar fi mereu într-o cursă”. Ce spune despre liceeni un profesor de la Colegiul „Sava”
Se vorbește des despre elevi care nu mai sunt interesați de școală sau care nu mai învață ca înainte. Din clasă, însă, imaginea e mai complicată. În fața unui profesor în care au încredere, elevii încep să vorbească despre ce îi apasă – cum se simt la școală, teama de a fi judecați sau sentimentul că nu sunt înțeleși. Un profesor de la Colegiul Național „Sf. Sava” din București descrie această realitate văzută din bancă și de la catedră.
Bogdan Teodorescu, căruia elevii îi spun „Sibi”, este profesor de educație vizuală. Porecla, rămasă din adolescența lui, spune și ceva despre relația pe care o are cu elevii: una apropiată, care îi permite să aibă discuții sincere, profunde cu liceeni și să înțeleagă ce le lipsește atunci când îi vede triști sau îngândurați. Este unul dintre profesorii în fața cărora elevii chiar vorbesc. Și unul dintre cei care îi întreabă ce e cu ei atunci când tac. În interviul de mai jos, „Sibi” vorbește despre o generație de liceeni obosiți, aflați sub presiunea constantă a evaluărilor, cu o mare frică de eșec.
„Frica de școală nu mai e o excepție, ci un fenomen tot mai vizibil”
Totul Despre Mame: – Cum ar descrie elevii dvs. școala românească?
– Profesor Bogdan Teodorescu: Probabil ar spune că este obositoare. Un traseu lung de examene și evaluări, care lasă puțin spațiu de respirație. Se vede pe fețele lor un amestec de epuizare și agitație continuă. Sunt în același timp obosiți și tensionați, ca și cum ar fi mereu într-o cursă. Nu e nevoie de statistici ca să observi asta. E suficient să îi privești.
– Există copii care vin la școală cu frică reală? De ce se tem?
– Da. Frica de școală nu mai e o excepție, ci un fenomen tot mai vizibil. Elevii se tem de eșec, de umilință, de felul în care sunt văzuți de ceilalți. La asta se adaugă și presiunea constantă a expunerii – totul poate ajunge online, totul poate fi comentat. Ecranele amplifică aceste frici. Dispare intimitatea, iar orice greșeală pare mai mare decât este.
FOTO: Ioana Cîrlig