Sunt probioticele obligatorii în bagajul de vacanță? Pediatru: „Nu trebuie administrate preventiv unui copil sănătos. Există, totuși, o excepție: vacanțele în zone cu igienă deficitară!”

Părinții pleacă în vacanță cu frica la purtător, legată de potențiale probleme digestive. Unii medici și farmaciști recomandă preventiv probiotice. Dar chiar ajută? Și pentru cine? Sunt potrivite tuturor copiilor? Cum se administrează ca să prevenim constipația sau diareea copiilor în vacanță? Un ghid esențial pentru părinții care vor o vacanță fără probleme digestive.

În ultimii ani, s-a împământenit ideea că probioticele sunt un „must have” în bagajul de vacanță, mai ales când copiii ne însoțesc. Teama părinților este alimentată de o realitate incontestabilă. Există discuții că alimentele din comerț sunt supraprocesate și nu mai conțin tot ce conțineau înainte. Că nu ne mai oferă substanțele nutritive de care avem nevoie pentru că cresc în soluri mai sărace. Apoi, se vorbește că toate procedurile astea prin care le pasteurizăm, sterilizăm, distrug inclusiv bacteriile bune și atunci alimentele nu ne-ar mai aduce tot ce trebuie și de aceea e nevoie să suplimentăm. 

Dr. Raluca Bidiga, medic pediatru, explică: „Situația are atât avantaje, cât și dezavantaje. Există studii care au arătat că flora intestinală se reface mai repede după o enterocolită cu tratament antibiotic dacă administrăm probiotice. Dar, dacă nu administrezi probiotice, flora care se reface pe cale naturală este de calitate mai bună. Desigur, durează mai mult recuperarea, dar e mai bine pe termen lung. Aceasta e partea bună. Partea mai puțin bună este că, la un copil care face frecvent enterocolite, de exemplu, recuperarea pe termen lung poate să-l ducă spre malnutriție, pentru că în toată perioada de recuperare, el nu are o digestie bună. Pe acest copil, îl ajută administrarea de probiotice. Și-atunci, lucrurile ar sta așa: dacă copilul a făcut un episod de enterocolită, pot să nu-i dau. Copiii cu antecedente e preferabil să primească, însă”.

Ajută sau nu probioticele oferite copiilor în vacanță?

Probioticele sunt utile în tratamentul constipației sau diareei, dar nu trebuie administrate preventiv unui copil sănătos, care în general nu are probleme digestive. Există, totuși, o excepție: vacanțele în zone cu igienă deficitară. În astfel de cazuri, probioticele pot ajuta flora intestinală să lupte cu bacteriile dăunătoare și să le elimine mai repede.

Răspunsul medicului e clar: „Dacă are o problemă de tranzit, da, ajută. Dacă nu are, nu le văd rostul”. Altfel spun, probioticele pot fi de ajutor la copiii care au probleme digestive recurente, însă nu sunt recomandate unui copil sănătos. „Nu văd de ce aș da suplimente în loc să dau alimente care conțin probiotice. Pentru că probioticele acestea există în unele alimente, în iaurt, în chefir, în murături. Și chiar dacă murăturile sunt prea sărate, spre exemplu, acestea pot fi desărate ca să le poată consuma și copiii”, spune pediatrul.

Care sunt probioticele recomandate și cum se administrează corect?

Modul corect de administrare al probioticelor implică respectarea anumitor reguli privind momentul administrării, dozajul și interacțiunile cu alte medicamente, cum ar fi antibioticele.

Iată cum se administrează corect probioticele, potrivit recomandărilor pediatrului:

• Momentul administrării și relația cu mesele. Probioticele se administrează înainte sau în timpul mesei, odată cu alimentele. Acest lucru este important pentru a le proteja de acidul gastric, care ar putea distruge organismele vii din probiotic.
• Dozaj. Majoritatea probioticelor sunt dozate sub formă de plicuri sau picături, iar o singură doză pe zi este suficientă.
• Administrare preventivă pentru vacanță. Dacă se dorește o administrare preventivă (profilactică) pentru vacanță, în special pentru copiii care au deja probleme digestive frecvente sau dacă vacanța este într-o zonă cu condiții igienice precare, se recomandă începerea administrării cu cinci până la șapte zile înainte de plecare. Administrarea poate continua până la sfârșitul vacanței.
• Tulpini indicate. Cele mai studiate și eficiente tulpini de probiotice includ Bifidobacterium lactis, Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus reuteri și Bifidobacterium infantis. Acestea se regăsesc în probioticele uzuale de pe piață.
• Interacțiunea cu antibioticele. Un singur tip de probiotic, de tip ciupercă (cum ar fi Saccharomyces boulardii), poate fi administrat împreună cu antibioticul, deoarece acesta nu este afectat de antibiotice. Este necesară o pauză de cel puțin două ore între administrarea antibioticului și cea a probioticului. Probioticele obișnuite, care conțin bacterii (amintite mai sus), nu se administrează odată cu antibioticele. 
• Ce efecte urmărim. Dacă se administrează preventiv, nu se așteaptă efecte vizibile, scopul fiind prevenirea apariției diareei sau a constipației. Dacă se administrează pentru a trata o problemă existentă (constipație sau diaree), efectele ar trebui să se observe după aproximativ trei zile (de exemplu, scaun zilnic sau reglarea numărului de scaune în caz de diaree). Dacă după două-trei zile nu se observă o îmbunătățire, este necesară o evaluare medicală sau asocierea altor măsuri (ex: mai multe fibre și apă în caz de constipație).

Există copii pentru care probioticele sunt contraindicate?

Există copii pentru care probioticele nu sunt indicate, iar contraindicațiile depind de copil și de forma bolii pe care o are, mai spune pediatrul. Aceasta se datorează faptului că probioticele sunt organisme vii.

Categoriile de copii pentru care probioticele nu sunt indicate sau necesită o discuție prealabilă cu medicul sunt:

• copiii cu boli imunodeficiente (adică incapacitatea de a se apăra);
• copiii care au trecut printr-un transplant;
• copiii care au făcut chimioterapie;
• copiii cu boli genetice care implică imunodeficiențe;
• copiii cu catetere venoase centrale;
• nou-născuții prematur;
• copiii cu boli gastrointestinale grave, cum ar fi sindroame genetice rare care duc la malabsorbție frecventă.

În aceste situații, administrarea probioticelor ar putea face rău, atenționează pediatrul, deoarece organismul copilului nu se poate apăra corespunzător împotriva lor. Prin urmare, la copiii cu astfel de afecțiuni, este imperios necesar să se discute cu medicul gastroenterolog personal înainte de administrare.