Suprafata planetei Marte a fost redesenata de fenomene vulcanice (studiu)

Suprafata planetei Marte s-a schimbat foarte mult in ultimele peste 3 miliarde de ani sub influenta ploilor sau zapezilor care au sapat canioane si vai concomitent cu formarea celei mai mari structuri vulcanice din sistemul nostru solar, Tharsis, conform unui nou studiu publicat in ultimul numar al revistei Nature, transmiteSPACE.com.

Explicarea modului in care s-a modificat suprafata martiana de-a lungul timpului este foarte importanta pentru a intelege prezentul acestei planete, cum ar fi existenta vastelor depozite de gheata subterana la mare distanta fata de polii Planetei Rosii.

Tharsis, o structura vulcanica de dimensiunile unui continent, se afla in emisfera vestica a planetei, in apropiere de ecuator, si are altitudinea de 12 kilometri si o intindere de 5.000 de kilometri, avand in componenta vulcani cu adevarat spectaculosi, dintre care unii de 100 de ori mai mari decat vulcanii terestri. Studii anterioare ajungeau la concluzia ca Tharsis a inceput sa se formeze in urma cu peste 3,7 miliarde de ani, in cursul perioadei denumite Noachian, citeazaAgerpres.

Conform altor studii mai vechi, masa enorma a acestei structuri, de aproximativ un miliard de miliarde de tone (1/70 din masa Lunii), a fost suficienta pentru a impinge straturi din adancul Planetei Rosii la suprafata, un fenomen care a provocat si inversarea polilor acestei planete. Formarea acestei megastructuri vulcanice a influentat litosfera martiana. „In sfarsit intelegem de ce raurile de pe Marte s-au format in locurile in care am descoperit albiile lor secate”, a comentat coordonatorul acestui studiu, Sylvain Bouley, planetolog la Universitatea Paris-Sud din Orsay, Franta.

„Daca un astfel de fenomen s-ar produce acum, pe Pamant, Parisul ar ajunge undeva la cercul polar. Am avea aurore boreale in Franta si am face vin in Sudan”, a adaugat el. Conform unor studii anterioare, formarea lui Tharsis ar fi modificat suprafata martiana, determinand directia de formare’ a retelelor de vai si depresiuni de la suprafata acestei planete. Oamenii de stiinta au efectuat o serie de simulari computerizate pentru a vedea cum a aratat suprafata lui Marte inainte de aceste schimbari majore, in cursul formarii megastructurii vulcanice Tharsis si au ajuns la concluzia ca aparitia lui Tharsis nu explica directiile de formare ale acestor retele de depresiuni.

Aceste retele de vai s-au format intr-o banda care inconjoara planeta Marte, fiind inclinata in raport cu ecuatorul martian. Cercetatorii au sugerat ca acest cerc depresionar a fost initial paralel cu ecuatorul, la sud de acesta. Modelele computerizate au indicat ca abundenta ploilor sau a caderilor de zapada in zonele „tropicale” ale Planetei Rosii au dus la formarea unor cursuri de apa indreptate spre sud, aproape paralele unele cu altele, sapand aceste vai si canioane pe Marte in timpul in care se forma si megastructura vulcanica Tharsis.

Ulterior, odata cu inversarea polilor martieni, pozitia acestei bande de retele de canioane si depresiuni s-a modificat, devenind inclinata fata de ecuatorul actual al Planetei Rosii. Noul studiu ajunge la concluzia ca aceste retele de depresiuni s-au format in aproximativ acelasi timp cu Tharsis, si nu dupa formarea megastructurii vulcanice, asa cum au propus studiile anterioare. La randul sau, aceasta concluzie sugereaza ca, in trecutul indepartat al planetei Marte, atmosfera sa era rece si mult mai densa decat in prezent, putand duce la ninsori care pot explica de ce Marte dispune de vaste depozite subterane de gheata la o distanta mare fata de poli.