Tabloid, Gigel, nervi, prohab, anonimat. Sa fii ministrul Culturii in Romania. Istorie Haute Culture

​Istoria mandatelor la Cultura se remarca prin povesti de tabloid, domeniu in care exceleaza noul ministru Romascanu. Este singura certitudine. Iata un parcurs al celor mai importante si senzationale episoade din istoria postrevolutionara a pozitiei ministeriale.

Ministrii pot fi impartiti in patru categorii: “nu stiu nici eu ce caut aici”, “ma guverneaza demonii”, “sunt celebru, deci ma plang” si “nu stiu ce-am patit”.

Din categoria “nu stiu nici eu ce caut aici”: Vulpescu, Kelemen, Stirbu, Iorgulescu.

N-au facut valuri, bazati pe 2 principii: 1. politica ma ia la ochi, sistemul este conservator, mai bine sunt invizibil. 2. Cand partidul n-are pe altul, ma numeste pe mine.

Lui Vulpescu ii place anonimatul

In doua mandate succesive, tacerea sa manageriala a fost tulburata doar de o declaratie nefericita, l-a confundat pe Shakespeare cu Hamlet.

Kelemen “s-a invartit” de doua mandate

Ministerul Culturii este locul unei “crime perfecte”. Conform algoritmului politic a dobandit doua mandate la Cultura. Acestea sunt netulburate de vreo masura legislativa remarcabila, ori de vreo interventie hotaratoare in salvarea patrimoniala.

Despre Stirbu stim sigur ca-l cheama si Gigel

Andrei Plesu, fost ministru el insusi al Culturii, l-a scos in evidenta, declarand, ca„un Gigel in plus nu mai conteaza”.

Categoria “Nu stiu ce demon ma rascoleste”: Barbu, Diaconu, Salcudeanu

Cultura reprezentata in aceasta categorie este una a furtunilor intr-un pahar cu apa.

Daniel Barbu

Cel mai “barbat” dintre ministrii Culturii a facut declaratii marete, precum: politicienii au o meserie mai periculoasa ca soldatii din Afghanistan. Mai mult, si-a pus semnatura pe legea Rosia Montana, pe legea privind exploatarea zonei cu cianuri. A semnat condamnarea Rosiei la degradare. Dupa luni de proteste in Piata Universitatii, intr-o seara a avut chiar o confruntare cu activistii, soldata cu indoirea oglinzii retrovizoare a vehiculului ministerial.Sigur, insa apogeul carierei riscante si demisia au aparut pe neasteptate. Intempestiv cum ii este firea, a declarat ca bugetul pentru bolnavii de SIDA e prea mare comparativ cu bugetul Culturii.

Lui Mircea Diaconu i-a jucat feste integritatea si caracterul

Prima, din punct de vedere legal, celalalt, din punct de vedere uman. Ca un actor, a jucat rolul naivului. Nu stia ca se pedepseste faptul ca ai doua slujbe la stat: parlamentar si director de teatru. Si acest rol l-a jucat trecand prin minister si apoi fiind ales europarlamentar.

Salcudeanu si povestea prohabului

In 1993 ajungea in fruntea ministerului un autor de romane politiste. Petre Salcudeanu. In exercitiul functiunii sale, scriitorul a fost reclamat la Politie de catre o functionara pentru comportament indecent: avansuri, alcool si pantaloni deschisi la prohab. “Peisajul” a ramas necercetat si nesanctionat legal, dar Cultura a avut cea mai rasunatoare demisie.

Categoria “Sunt celebru, deci ma plang” Istoricul de arta Theodorescu, tenorul de opera Spiess, sculptorul Marginean, poetul Sorescu, ambasadorul Theodor Paleologu.

Cu totii recita din poemul lui Marin Sorescu “Muntele”:

“Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie.”

De la nivelul acesta de celebritate, se aud plansete, precum cele din mandatul Razvan Theodorescu: „Este o birocrație care pornește de la directori de cultură și merge până la comisia zonală, apoi la comisia centrală” „Legea nu îi ajută cu nimic pe cei care vor să reabiliteze monumentele și nu îi pedepsește pe alții care le distrug (…) Constanța și Hunedoara sunt în topul braconajelor arheologice“ In ciuda acestor declaratii, Theodorescu a propus si au fost decorati functionarii din Ministerul Culturii. Inclusiv propria consiliera, devenita sotie, cateva luni mai tarziu.

Din categoria “Nu stiu ce-am patit”: Vlad Alexandrescu si Corina Suteu

Pe Vlad Alexandrescu l-au doborat balerinii

Dupa incercari de reglementare in varii zone culturale, totul s-a naruit in momentul in care Alexandrescu a incercat sa acopere un vid managerial la Opera. Conducerea Operei fusese decapitata de organele de ancheta pentru renovari frauduloase. La Opera, Alexandrescu a intrat in hora dirijorilor si balerinilor. Colegi si prieteni? In fata sefiei, deveneau dusmani de moarte.

Corina Suteu

A continuat demersurile lui Vlad Alexandrescu privind achizitia “Cuminteniei Pamantului”, a initiat noi Legi ale Cinematografiei, ale Patrimoniului. Dar, in fapt, a fost un “mandat de nisip”. Guvernul Ciolos si-a umflat pieptul, dar nu si-a asumat nicio reforma culturala.

In afara categoriilor raman Andrei Plesu si Ion Caramitru

Andrei Plesu, dupa 1989, a reusit configurarea institutiilor culturale post-1989. Si a numit nume importante in fruntea acestora. Cele mai cunoscute exemple sunt Horia Bernea la Muzeul Taranului Roman si Gabriel Liiceanu la editura Politica, devenita Humanitas.

Ion Caramitru este mai aproape de categoria “Sunt celebru, deci ma plang”. Nu avem gesturi ministeriale notabile. Motivul pentru exceptarea sa din aceasta categorie il reprezinta faptul ca esecul sau/ experienta sa ministeriala se regaseste in managementul reusit al UNITER-ului si al Teatrului National.

Lista ministrilor Culturii: meserie “la baza”/studii

2017 – Lucian Romascanu – manager media, ASE

2016 –2017Ionut Vulpescu – om politic, Teologie

2016 – Corina Suteu, manager cultural, Filologie

2015–2016 – Vlad Alexandrescu (Independent) – profesor universitar, Filologie

2014–2015 – Ionuț Vulpescu (PSD) – om politic, Teologie

2014 – Hunor Kelemen (UDMR) – om politic, Medicina Veterinara, Filologie

2013 – 2014: Gigel Știrbu (PNL) preot, Teologie

2012 – 2013 – Daniel Constantin Barbu (PNL) – profesor universitar, Istorie

2012 – Mircea Diaconu (PNL) – actor, IATC

2009 – 2012 – Hunor Kelemen (UDMR) – om politic, Medicina Veterinara, Filologie

2008–2009: Theodor Paleologu (PDL) – om politic, ambasador, Filosofie, Stiinte Politice

2005–2008: Adrian Iorgulescu (PNL) – compozitor-muzicolog, Academia de Muzica

2004–2005: Mona Muscă (PNL) – profesor – cercetator, Filologie

2000–2004: Răzvan Theodorescu (PSD) – critic si istoric de arta, Istorie

1996–2000: Ion Caramitru (PNȚCD) – actor, IATC

1995–1996: Viorel Marginean, pictor, Arte Plastice

1993 – 1995: Marin Sorescu, poet si dramaturg, Filologie

1993 – Petre Sălcudeanu – autor romane politiste, Filologie

1991–1992: Ludovic Spiess (PNL) – tenor Opera, fara studii universitare

1989–1991: Andrei Plesu (independent) – cercetator, filosof, Facultatea de Arte Plastice