Tablou la zi al finantarilor europene

Prea putine fonduri post-aderare pentru proiectele mici ale firmelor? Prea multe pentru proiectele mari de infrastructura? Suna putin ciudat, parca ar trebui formulate invers intrebarile… Paradoxal, asa par sa stea lucrurile pe la noi. Analizand atent situatia proiectelor si programelor, dupa aproximativ un an de lansari si evaluari, se contureaza un tablou interesant al finantarilor europene in Romania.

In urma a numeroase „senzatii tari”, adica sesiuni de cereri de proiecte in premiera, in majoritatea cazurilor, incepe sa se despinda concluzia ca presa nu si-a racit gura degeaba cu informarea: au fost elaborate foarte multe proiecte. Peste

Poate prea multe, raportat la capacitatea institutiilor de resort de a evalua si selecta dosarele, intr-o perioada de timp rezonabila. In unele cazuri, prea multe pentru sumele alocate in licitatia respectiva. In schimb, programul de transport, prin care ar trebui finantate proiectele de mare infrastructura, are numai un proiect aflat in faza de semnare a contractului.

Mediul de afaceri: „la pomul laudat”

„Proiectele insumeaza de 20 de ori mai multi bani decat suma alocata” si „un proiect pentru care urmeaza semnarea contractului” sunt, desigur, doua situatii extreme. Acestea sunt insa cazuri reale. Se intampla in Romania! Daca analizam sectoarele in care se petrec situatiile amintite, se poate contura un tablou interesant, dar nu fericit in ce priveste prioritatile si performanta accesarii fondurilor europene.

O adevarata avalansa de proiecte s-a inregistrat la componentele care vizeaza mediul de afaceri. Vorbim despre toate liniile de finantare adresate firmelor: microintreprinderi, IMM-uri sau companii mari, care solicita finantare pentru investitii amplasate in mediul urban sau pentru dezvoltare rurala.

Penurie de evaluatori. Sau trebuie cautati mai bine.

La componenta adresata microintreprinderilor, numarul „foarte mare de proiecte”, dupa cum s-au exprimat chiar oficialii din Ministerul Dezvoltarii, i-a luat prin surprindere pe cei de la Agentiile de Dezvoltare Regionala, care, in unele zone, nici dupa patru luni nu au incheiat evaluarea dosarelor, desi initial unii beneficiari au fost anuntati ca la jumatatea lunii septembrie vor fi publicate rezultatele.

„Prelungirea termenului de evaluare a acestor cereri de finantare s-a datorat volumului mare de cereri supuse evaluarii tehnice si financiare coroborat cu atentia deosebita ce trebuie acordata tuturor detaliilor tehnice si financiare, clarificarilor solicitate, precum si numarul insuficient de evaluatori independeti desemnati” a transmis pentru HotNews.ro directorul ADR Centru, Simion Cretu.

In total, au fost depuse 777 de proiecte din care circa 400 au primit de curand, in sfarsit, ok-ul pentru finantare. Nu si de la ADR Centru, unde inca se asteapta rezultatele.

Numarul insuficient de evaluatori este principala problema si la Directia pentru gestionarea fondurilor UE din Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale. „Intreg departamentul de evaluare, cu sef de serviciu si cu cei din comisia de contestatii, are 20 de persoane”, spune Laura Marusca, director adjunct al institutiei. Cei care fac strict evaluare sunt in numar de 9.

Aici au fost depuse, pe toate cele cinci linii de finantare deschise, peste 1.200 de proiecte. In cadrul uneia dintre componente, pentru „investitii mari ale IMM”, initial s-au inscris online 723 de proiecte, ceea ce inseamna aproximativ de 20 de ori mai multi bani decat suma alocata sesiunii respective de finantare. Oficialii din cadrul institutiei s-au plans, recent, in mod public, ca este posibil sa nu finalizeze evaluarile in acest an. Razvan Cotovelea, directorul Autoritatii de Coordonare a Instrumentelor Structurale din Ministerul Economiei si Finantelor, vede o solutie destul de simpla: „angajarea” mai multor evaluatori.

„Luati evaluatori din piata!” le-a recomandat acesta tuturor institutiilor care se confrunta cu acest tip de probleme. Cert este ca, pana va fi solutionata intr-un fel sau altul, problema capacitatii de evaluare intarzie publicarea rezultatelor si incurca planurile solicitantilor. Un cititor HotNews.ro, sub pseudonim, a comentat: „Ce conteaza ca nu mai este valabila nicio planificare in proiecte, facuta in baza termenelor avansate in procedurile programului? Cine va fi vinovat pentru greutatile in implementarea proiectelor: aplicantii, evident… daca IMM-urile <> in ritmul autoritatilor, nu ar mai exista resurse care sa sustina acest aparat urias care-si da cu stangul in dreptul in permanenta.”

Intreprinzatorii si ONG-urile au „sarit” sa prinda finantare si pentru „Dezvoltarea resurselor umane”. Diroectorul Programului, Cristina Iova, a declarat pentru HotNews.ro ca au fost depuse peste 580 de proiecte, cu toate acestea fondurile scoase la licitatie nu au fost inca acoperite, prin urmare depunerea este inca deschisa. „Insa, din pacate, cele mai putin proiecte sunt pe componenta de educatie”, a mai spus Iova.

Micii intreprinzatori din agricultura au demonstrat ca pot

Alte cateva mii de intreprinzatori, de data aceasta din mediul rural, au depus proiecte pentru agricultura, numai o parte obtinand ok-ul pentru finantare. In cea mai mare parte, nu pentru ca proiectele au fost slabe, ci fiindca banii alocati unei anumite cereri de proiecte nu au fost suficienti.

Dovada: la „Modernizarea exploatatiilor agricole”, intr-o singura luna, peste 600 de proiecte depuse, 200 selectate, peste 300 reportate pentru sesiunile urmatoare de depunere a dosarelor. Aceeasi situatie s-a inregistrat la componenta de infrastructura rurala „Renovarea Satelor”. In fiecare luna au fost depuse, in medie 170 de proiecte, din care au fost admise circa 40, iar aproximativ 60 au fost reportate. Prea multe proiecte pentru bugetul Programului National de Dezvoltare Rurala? Sa nu uitam ca este, totusi, cel mai consistent program de finantare, cu aproape 8 miliarde de euro in perioada 2007-2013.

Nu numai componentele de infrastructura rurala au fost asaltate cu proiecte. La Programul Operational Regional, in trei regiuni, linia de infrastructura a fost inchisa de tot, din cauza numarului prea mare de proiecte depuse. Mai exact, suma proiectelor depuse depaseste alocarea financiara pana in 2013. Este de asteptat acelasi lucru sa se intample, in curand, si in celelalte regiuni.

Autostrazile, tot in stand-by. La fel, deseurile si termoficarea

In schimb, avem doua programe in care situatia sta cu totul altfel. Marea infrastructura de transport, pentru care sunt fonduri de circa 5,7 miliarde de euro, asteapta in continuare vestea buna a inceperii macar unui proiect.

Datele transmise de Autoritatea de Management arata ca, in sfarsit, este pe punctul de semnare primul contract. Acesta nu este nici o autostrada, nici un drum national. Este vorba de niste studii de fezabilitate: „Pregatire pachet proiecte 1 pentru completarea listei variantelor de ocolire (Bistrita, Stei, Gheorghieni, Miercurea Ciuc, Husi si Alesd)”.

Mult asteptatele proiecte majore, precum autostrazile si drumurile nationale, mai au inca de asteptat. Trei au fost transmise de curand Comisiei Europene pentru aprobare iar unul este inca in evaluare la ministerul de resort.

Programul de Mediu arata foarte bine la capitolul „sisteme de apa si apa uzata”, cu opt proiecte aprobate deja de Comisia Europeana, dar arata destul de rau in rest: potrivit datelor transmise de ministerul de resort, la „sisteme de management integrat al deseurilor” nu exista inca niciun proiect depus, ci 23 aflate in pregatire.

Ministerele se plang de proceduri

La Reabilitarea sistemelor de termoficare cateva proiecte tot in pregatire, la Inundatii si zona costiera – 1 proiect in pregatire. La categoria proiecte mici, pentru managementul ariilor protejate, 5 proiecte (cu o valoare de peste 4 milioane Euro) au fost << propuse pentru aprobare>>, contractele de finantare urmand a fi semnate in cursul lunii noiembrie 2008. Ministerul mediului explica faptul ca un detaliu de procedura administrativa impiedica semnarea contractelor: „pentru 11 dintre proiecte, semnarea nu poate fi realizata pana la obtinerea personalitatii juridice proprii de catre administratiile arrilor naturale protejate din subordinea RNP Romsilva!”

Se desprind cateva concluzii destul de clare, dar nu foarte fericite. Mediul de afaceri ar avea proiecte si resurse pentru a absorbi fondurile europene post-aderare, dar liniile care li se adreseaza sunt reduse, ca valoare. Consecinta este o avalansa de proiecte a caror evaluare depaseste, din toate punctele de vedere, posibilitatile autoritatilor de resort. Prin urmare, selectia si anuntarea rezultatelor intarzie, creand mari probleme planurilor de afaceri ale firmelor.

Totusi, de la infrastructura se asteapta „salvarea” din criza financiara

Autoritatile publice locale, si ele, au demonstrat ca pot scrie si depune proiecte de infrastructura, dar nici aici banii alocati nu par sa fie suficienti. Concluzia este valabila cel putin pana vom vedea cate din aceste proiecte se deruleaza in bune conditii. In schimb, in domeniile strategice mediu si infrastructura, unde sunt alocate cele mai mari sume de bani, lucrurile se misca cel mai greu. Din pacate, acest lucru este exact opusul directiei pe care, in opinia oamenilor de afaceri si analistilor, ar trebui sa mearga economia Romaniei, in contextul actual.

Cezar Coraci, presedintele patronatului UGIR 1903 a declarat ca, pentru atenuarea efectele crizei financiare care „cu siguranta se va resimti la inceputul lui 2009” solutia este „o investitie serioasa si rapida a statului in infrastructura.

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, intrevede si el, pentru mediul de business, ca o solutie, implicarea companiilor in domenii care sunt finantate puternic prin fonduri europene, precum infrastructura.

Finantarile in aceste zone nu sunt deloc <>, raportat la necesitati. Poate numai resursele (materiale si umane) ale autoritatilor care trebuie sa scrie proiecte, precum si interesul manifestat, sa fie prea mici.

Pentru intreprinzatori, putem spune, in schimb, ca sumele alocate nu sunt suficiente fata de necesitatile lor de finantare. Cei care nu s-au clasat in topul listei de proiecte, pentru a “prinde” o felie din mult laudatul <>, nu au incotro si trebuie sa se descurce cu surse alternative de finantare.