Taxa de raft, subiect de disputa pe piata de retail

Taxa de raft, perceputa de marii comercianti producatorului pentru ca produsele acestuia sa fie plasate cat mai vizibil in magazinele lor, risca sa starneasca o serie de controverse pe piata romaneasca, dupa modelul de pe pietele occidentale, se arata intr-un articol semnat de Dan Ioan Pencu, din revista Profil: Concurenta, aflata pe site-ul Consiliului Concurentei.

Taxa de raft reprezinta taxa (sub diferite forme) pe care comerciantii o solicita producatorilor pentru ca acestia sa-si poata plasa produsele cat mai la indemana cumparatorilor, respectiv pe rafturi situate la nivelul ochilor.

Controversele referitoare la taxa de raft pleaca de la doua intrebari esentiale: daca este etic ca un comerciant sa foloseasca pozitia sa in fata consumatorului pentru a castiga in plus taxand producatorii pentru locurile de pe rafturi, si daca aceasta practica are efecte anticoncurentiale, cu implicatii directe asupra consumatorului final.

Radiografia pietei de retail din Romania

In anul 2004, formele moderne de comert (hypermarket, supermarket, cash&carry, discounter, mall, magazine de bricolaj) au ajuns la o cifra de afaceri cumulata de aproape 1,5 miliarde de euro.

Din totalul cheltuielilor pentru produsele de larg consum, o pondere de aproximativ 20% este acoperita in prezent de canalele moderne de comert, comparativ cu situatia din tarile din regiune: Serbia – 38%, Polonia – 47%, Croatia – 56% sau Cehia – 70%.

Piata de retail modern din Romania a cunoscut, in 2004, investitii de peste 150 milioane de euro, concretizate in deschiderea a peste 16 magazine noi. In 2005 se estimeaza investitii de cel putin 200 milioane euro, avand ca efect cresterea la aproape 30% a ponderii detinute pe piata de retail-ul modern.

Pe termen mediu, formele moderne de comert ar putea ajunge, la nivelul anului 2010, la o pondere de peste 45% din totalul pietei. In momentul de fata, in Romania, 54% din venitul unei familii se cheltuieste pe mancare si produse de stricta necesitate.

Spre comparatie, in celelalte tari din Europa Centrala si de Est, care au aderat recent sau sunt in curs de aderare la Uniunea Europeana, acest indicator are urmatoarele valori: – Bulgaria – 63%, Lituania – 48%, Croatia – 45%, Ungaria – 34%, Polonia – 31%, Slovacia – 31%, Slovenia – 26% si Cehia – 24%.

Forme ale taxei de raft

Printre formele imbracate de taxa de raft se gasesc taxe de listare – platite pentru a patrunde in magazin, taxe pentru deschidere de magazin – in cazul retelelor care se extind, taxe de pozitionare preferentiala – se platesc pentru o anumita pozitie speciala la raft, considerata favorizanta in comparatie cu ceilalti competitori, taxe de pozitionare suplimentara – se platesc pentru o prezenta la

raft mai mare decat ar justifica rulajul produsului respectiv, taxe de pozitionare secundara – pentru plasarea unui produs care deja exista la raft si intr-un alt loc sau taxe de pozitionare exclusiva – se platesc atunci cand producatorul doreste sa fie singurul prezent la raft cu acea gama de produse.