Tehnologia blockchain, pe agenda BNR/ Un moment amuzant în conferință: Da… uite sunt la conferință (…) Dar nu-i nimica, ăștia vorbesc, eu vorbesc cu tine

Banca Națională a României (BNR) se uită spre tehnologia blockchain pentru a vedea și dacă va avea noi atribuții, reiese din declarațiile Ruxandrei Avram, director în cadrul instituției. Ea a făcut declarațiile într-o conferință online, prin Zoom, organizată de Oxygen Events, timp în care a fost întreruptă de o persoană care nu și-a închis telefonul, momentul fiind unul amuzant (vedeți în partea a doua a textului).

Ruxandra Avram a făcut prima data referire la un proiect de regulament privind piața cripto-activelor care le împarte pe trei categorii.

Cele trei categorii, potrivit ei:

1. Token de monedă electronică care este asimilat monedei electronice: e-money. Este o reprezentare digitală a valorii monedei fiduciare. Deținem o valoare constantă și este utilizat ca mijloc de plată.

2. Token cu referință la unul sau mai multe active. Aici este o reprezentare digitală a două sau mai multe monede fiduciare sau a două sau mai multe mărfuri, cripto-active sau o combinație dintre ele. Acestea pot fi utilizate pentru scopuri investiționale, ca mijloc de schimb sau de plasare a resurselor deținătorilor.

3. Cripto-active, altele decât cele anunțate anterior de tip e-money, token sau cu referință la unul sau mai multe active. Nu sunt legate în niciun fel de valoarea unui instrument financiar. Aici avem cripto-active de tip bitcoin sau tokenurile de utilități.

„Proiectul este încă în discuție. Vor fi furnizate servicii în legătură cu acestea de către entități care trebuie să autorizate, să aibă licență. Instituțiile de credit pot să emită astfel de cripto-active, fără a avea neapărat o licență diferită, dar există obligația de a avea un anumit prospect similar MiFID. Adică clientul trebuie să fie informat corect asupra produsului, riscurilor la care se expune și așa mai departe. La fel va fi și în cazul acestor cripto-active”, a mai afirmat Ruxandra Avram.

Ea a precizat că nu vor exista în țară entități de genul acesta.

• Ele se pașaportează. Ne vom trezi cu entități care vor furniza astfel de servicii sau vor emite care își vor pașaporta licența.

„Există preocupare majoră privind moneda digitală emisă de băncile centrale. Este o discuție incipientă, dar ea există. O luăm și noi în considerare pentru că e bine să fim pregătiți cel puțin la nivel de cunoștințe și de impact asupra infrastructurii la nivel național. Avem preocupări legate de infrastructuri. Sistemele noastre de plăți pot fi adaptate pentru așa ceva? Trebuie create sisteme de tehnologie blockchain care să îmbrace foarte bine aceste tipuri de cripto-active. Poate vi se pare că suntem departe cu ele. Eu vă spun că nu suntem departe. Deja am început să intrăm să vedem cine va fi autoritate de supraveghere, pentru ce anume, ce competențe noi își va lua BNR, ce va face piața? Acesta este un subiect pe care îl are banca centrală pe agendă”, a mai spus Ruxandra Avram.

Un moment amuzant în timpul conferinței

În timpul discursului Ruxandrei Avram, un telefon s-a auzit sunând, moment în care ea s-a oprit.

O voce feminină începe să vorbească la telefon: – Da… uite sunt la conferință, râde ea zgomotos. E online, râde iarăși.

O persoană întreabă dacă poate cineva să-i închidă microfonul.

Vocea feminină continuă: Dar nu-i nimica, ăștia vorbesc, eu vorbesc cu tine. A continuat să râdă ușor.

Unul dintre invitați, Radu Ghețea, fost șef ARB și CEC Bank, actual președinte CA la Libra Internet Bank, încearcă să-i transmită că se aude discuția, dar s-a făcut o mică confuzie, în sensul că, în mod ciudat, unele persoane au folosit același nume când s-au logat pe Zoom:

Ghețea: – Doamna Ghica, vă auzim ce vorbiți cu cineva la telefon!

Doamna Ghica a intervenit: – Nu eu vorbesc, s-au înregistrat unii participanți cu numele meu și ei nu au închis telefonul. Le-am cerut să se identifice.

Vocea feminină se tot auzea în timp ce doamna Ghica explica cele de mai sus.

Vocea feminină la telefon: – Aha, stai numai o secundă, stai numai puțin.

Un invitat întreabă dacă poate fi pusă pe mut.

Un alt invitat spune că pot fi puse pe mute persoanele care nu trebuie să intervină.

Vocea feminină aude asta și continuă discuția: – Da, îi pune pe mute pe ăia care nu trebuie să intervină, că e o hărmălaie. Dar eu o să plec cu telefonul de-aicea. Uite ce desteaptă sunt…

În timp ce pleacă cu telefonul se aude râzând în hohote, apoi continuă: – În loc se plec eu de-acolo, îi dădeam pe ei pe mut, pe mute. Am venit în sufragerie.

Nu s-a mai auzit ulterior, iar Ruxandra Avram de la BNR și-a continuat discursul.

Invitații nu au părut amuzați de această scenă.