Sari direct la conținut

Terminalul de gaze lichefiate de la Alexandroupolis, de importanță strategică pentru România, începe operațiunile comerciale

HotNews.ro
Terminalul de gaze lichefiate de la Alexandroupolis, de importanță strategică pentru România, începe operațiunile comerciale
Nave de transport de gaz natural lichefiat - FOTO: Shutterstock,com

După o amânare de jumătate de an, terminalul plutitor de gaze lichefiate de la Alexandroupolis începe să funcționeze. Gastrade, consorţiul care administrează FSRU Alexandroupoli, a anunțat marți lansarea în exploatare comercială a terminalului. Acesta prezintă interes strategic pentru România, în sensul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale și consolidării securității energetice. Mai exact, România va importa gaze din Grecia via Bulgaria, prin așa-numitul Coridor Vertical.

Terminalului plutitor de LNG de la Alexandroupolis, cu o capacitate de 5,5 miliarde metri cubi/an, cât jumătate din consumul României într-un an, și-a întârziat operarea comercială, fiind anunțate amânări peste amânări.

Inițial s-a anunțat că începerea operării comerciale se va realiza la sfârșitul lunii aprilie, apoi a fost amânată pentru începutul lunii iunie, iar ultimul termen a fost stabilit pentru începutul lunii octombrie.

Din cauza acestor amânări, licitațiile organizate în 1 iulie de România, Bulgaria, Ungaria și Ucraina pentru gazele de pe Coridorul Vertical de Gaze au eșuat. Erau licitații pentru capacitățile din punctele de interconectare, pe unde ar trebui, teoretic, să fie transportate gazele din Grecia.

Prin Coridorul Vertical vor fi aduse gaze de la terminalele de gaze lichefiate din Grecia, urmând să treacă prin Bulgaria către România. Mai departe, prin conductele românești, o parte din gazul grecesc ar putea ajunge în Ucraina, Ungaria și Slovacia. Teoretic, este un coridor bidirecțional al fluxurilor de gaze naturale. Aceasta înseamnă că pot fi transportate gaze și în sens invers.

De la decizia finală de investiție până la startul operațiunilor comerciale

Implementarea proiectului a început să se materializeze pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID), potrivit unui comunicat al Gastrade.

În februarie 2023 a demarat în Singapore construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a GNL (FSRU). FSRU a plecat din șantierul naval Seatrium la 26 noiembrie 2023, ajungând în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă. După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și după emiterea a autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, în vara anului trecut, proiectul a fost adus în stare de funcționare, permițând oficial începerea operațiunilor comerciale.

Terminalul GNL din Alexandroupolis cuprinde, pe lângă unitatea FSRU, o conductă de gaze naturale submarină și terestră care conectează FSRU la sistemul național de transport al gazelor naturale (NNGTS), prin intermediul căruia va livra gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova și estul Ucrainei, precum și către Ungaria și vestul Slovaciei. FSRU, denumită „ALEXANDROUPOLIS”, are o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an.

În prezent, terminalul este deținut și gestionat de Gastrade, un consorțiu format din operatorul bulgar al sistemului de transport de gaze Bulgartransgaz (20%), operatorul grec al sistemului de transport de gaze DESFA (20%), compania elenă de gaze DEPA (20%), investitorul grec în infrastructură Copelouzos Group (20%) și proprietarul cipriot al navelor GNL GasLog (20%).

Cum a ratat România ocazia de a deveni acționar la Alexandroupolis

În luna aprilie a apărut în presa greacă informația potrivit căreia Transgaz ar putea să achiziționeze un pachet de acțiuni la Gastrade, consorţiul care administrează FSRU Alexandroupoli.

De ce ar face Transgaz o astfel de achiziție abia acum și de ce nu a intrat în acționariat când a fost format consorțiul? Legat de acest aspect, în ce măsură ar fi mai mari costurile de achiziție, dacă ar intra acum în acționariat, comparativ cu situația în care ar fi aderat la consorțiu în momentul inițial al formării sale?

La aceste întrebări, Transgaz a răspuns pentru HotNews.ro că „se abține, în acest moment, de la comentarii publice pe acest subiect”.

Transgaz a mai încercat în urmă cu câțiva ani să intre în acționariat, însă nu a avut susținerea Guvernului român.

România a mai avut ocazia, în urmă cu patru ani, de a se alătura acestui proiect din Grecia, terminalul plutitor FSRU (Floating Storage Regasification Unit) din Alexandroupolis, cu o capacitate de 5,5 miliarde metri cubi/an. Între timp, terminalul LNG a fost finalizat.

În acest proiect ar fi putut fi și România acționar, prin Romgaz, însă, din cauza unei decizii greșite a Ministerului Energiei, a fost scoasă din joc și înlocuită cu Bulgaria. În 2019, la inițiativa conducerii de atunci a Romgaz și prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, se aproba achiziționarea a 20%, în valoare de 13 milioane de euro, din acțiunile emise de compania Gastrade, care dezvoltă proiectul terminalului LNG Grecia, potrivit Digi24.ro.

În 2020, Consiliul de Administrație al Romgaz, format din persoane desemnate de fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a respins definitiv proiectul, considerându–l a nu fi „de actualitate”. Locul lăsat liber de Romgaz a fost ocupat de bulgari, prin Bulgartransgaz.

INTERVIURILE HotNews.ro