Thriller-ul economic Insemnari de bancher: Episodul 3 – Discutia

CONFIDENTIAL

Continut: Stenograma discutiei din 16.11.08 cu suspecta Mara C. Pripa, inregistrata digital la sediul Biroului de Investigatii Criminale. Proba seria DV numarul 3432456

Stenograf: Corina Bancu (aut.nr.98473/dec.1993)

Nota:

Ref. la cazul: „Fraudele informatice in sistemul bancar”

Durata discutiei: Suspecta a discutat timp de 2 ore cu chestorul Marian T. Florea, seful departamentului Fraude Informatice din cadrul Politiei Capitalei. Suspecta a fost de acord ca la discutie sa asiste un reprezentant al Bancii Nationale a Romaniei, responsabil in cadrul Departamentului de Supraveghere bancara.

Tema: Nota Serviciului Roman de Informatii referitoare la furnizarea de informatii confidentiale intre angajatii mai multor banci. Posibil furt informatic, trafic de informatii din sfera secretului bancar. Posibila complicitate la nivelul mai multor angajati din banci diferite in vederea slabirii pozitiei pe piata a unuia dintre cei mai puternici jucatori din prezent. Impact puternic asupra stabilitatii financiare a bancilor.

Scopul discutiei: In ultima vreme s-a observat o intensificare a schimburilor de mesaje prin posta electronica intre angajatii mai multor institutii bancare, prin care acestia isi pun la dispozitie informatii confidentiale care pot afecta competitia bancara si demonstreaza o stare de spirit negativa, care poate degenera in greve. In termeni legali, zilnic are loc un masiv si complicat furt de informatii din sistem, aceste informatii fiind apoi vandute concurentei. Potrivit datelor vehiculate in cercul apropiat suspectei, pagubele produse se ridica la zeci de milioane de euro anual.

Discutia din 16 noiembrie 2008

CHESTOR: Daca sunteti pregatita, sa-i dam drumul. Cum va numiti?

SUSPECT: Mara Cristina Pripa.

CHESTOR: Parintii?

SUSPECT: Ioan, decedat si Maria, pensionata pe caz de boala.

CHESTOR: Locul si data nasterii?

SUSPECT: 3 iulie 1970. Bucuresti

CHESTOR: Cu ce va ocupati in banca?

SUSPECT:Sunt sefa departamentului de Resurse Umane

CHESTOR: Stiti de ce v-am rugat sa veniti aici?

SUSPECT: Mi-ati spus inainte de aceasta discutie. Vreti sa aflati in ce conditii l-am cunoscut pe prietenul meu, Radu Calomfirescu.

CHESTOR: Corect. Ne puteti povesti? Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, va rugam sa precizati daca va simtiti inconfortabil in prezenta reprezentantului Bancii Nationale. Domnia sa asista la aceasta discutie in calitate de parte indirect afectata.

SUSPECT: E in regula. Nu inteleg prezenta lui aici, dar nu am nimic de ascuns.

CHESTOR: Cum l-ati cunoscut pe Radu Calomfirescu?

SUSPECT: Acum cativa ani mi-am facut un cont pe un site de dating. Radu a fost printre cei care mi-au scris. Avea un ton foarte elegant in exprimare, era placut. Ne-am intalnit fata in fata dupa circa 4 luni de schimbat mesaje pe acel site.

CHESTOR: Stiati ca lucreaza in aceeasi banca cu Dumneavoastra?

SUSPECT: Nu, nu aveam de unde sa stiu atunci. Am aflat abia la a treia intalnire.

CHESTOR: Dumneavoastra ii scriati mesaje de la calculatorul de la serviciu?

SUSPECT: Nu (face o pauza). E putin mai complicat. De la computerele de serviciu nu avem voie sa accesam site-urile de dating. Ii scriam doar de acasa. Pe urma, dupa ce am aflat ca suntem colegi, am folosit reteaua interna a bancii.

CHESTOR: Aveti cunostinta de faptul ca Radu a fost condamnat in urma cu 4 ani la un an cu suspendare pentru tentativa de patrundere in sistemul informatic al unei entitati financiare?

SUSPECT: Aud pentru prima data asa ceva. De fapt, de ce nu il aduceti pe el aici sa il chestionati?

CHESTOR: Probabil ca il vom invita. Va rugam sa ne spuneti daca v-a propus vreodata sa il ajutati cu informatii legate de departamentul pe care il conduceti.

SUSPECT: Nu, nici vorba. Stie ca secretele de serviciu nu i le-as spune, chiar daca suntem amanti. Stiind asta, are buna crestere ca sa nu-mi ceara asa ceva.

CHESTOR: Cu toate acestea, de pe computerul lui de acasa au fost trimise fisiere care cred ca va apartin. Am sa rog operatorul sa filmeze ecranul notebook-ului din fata dumneavoastra, pentru a le identifica eventual.

(Cadrul camerei se misca spre ecranul laptopului)

SUSPECT: Da, le recunosc. Sunt evaluarile personalului din banca.

CHESTOR: Puteti explica de ce sau cum au ajuns ele in posesia lui Radu Calomfirescu? Iata raportul care confirma transmiterea acestor date de la adresa dumneavoastra de e-mail, catre a lui. Data: 11 iulie 2008, ora 03:44.

SUSPECT: Nu, nu pot. Pot sa intreb si eu ceva?

CHESTOR: Va rog.

SUSPECT: Pentru toate aceste interceptari, aveti mandat?

CHESTOR: Da, doamna Pripa. Sunt inregistrari electronice facute in baza legilor in vigoare.

SUSPECT: Sefii mei stiu ca sunt aici?

CHESTOR: Inca nu. In functie de rezultatul discutiei noastre vom vedea daca e cazul sa il informam sau va ramane strict intre noi aceasta convorbire. Pana atunci, va rugam sa ne spuneti daca ati observat vreun comportament mai suspect al vreunui angajat din aceste liste? Din cate am observat, unii ar putea fi santajati usor. De pilda, Monica Manolache. Angajata la, daca citesc corect, Retail Lending. Inainte de a veni la dumneavoastra in banca a lucrat ca hostessa. Nu discut acum calificarea ei pentru a ocupa un loc in sistemul bancar, va rog sa ma intelegeti. Vreau sa va spun doar ca Monica Manolache a avut o condamnare pentru prostitutie, pe cand avea doar 17 ani. Stiati asta?

SUSPECT: Nu. De unde sa stiu? Nu va suparati, dar nu puricam copilaria angajatilor. Dupa Dumneavoastra, domnule ofiter, daca un copil a spart capul cuiva, devine santajabil pentru asta?

CHESTOR: Doamna Pripa, stiti bine ca nu se compara una cu alta. Ca sa revin la Monica. ..Stiati ca la doua zile dupa transmiterea informatiilor de catre Radu Calomfirescu, a fost contactata de acesta?

SUSPECT: Nu, domnule politist. Nu stiam si nu ma intereseaza toate apelurile telefonice pe care le da Radu. Il iubesc si am incredere in el.

CHESTOR: Am inteles. Am sa va intreb mai direct acum. Cum va explicati ca 20% din personalul angajat la Dumneavoastra se muta anual la alte banci, ducand desigur cu el toate secretele pe care le afla?

SUSPECT: Domnule politist, am sa va explic un lucru pe care probabil ca distinsul domn de la Banca Nationala il poate confirma. Asa este. Avem o fluctuatie de personal ridicata. Nu numai banca noastra, ci toate institutiile din sistem. Asta pentru ca a trebuit sa ne extindem rapid. Populatia vrea credite. Daca nu esti acolo sa i le dai tu, le dau concurentii tai. Si atunci trebuie sa iti cresti reteaua cat mai mult. Ca sa o cresti, ai nevoie de angajati. De unde sa ii iei? Din Politie? In niciun caz, va rog sa ma iertati… Ii recrutezi prin anunturi in presa sau prin cunostinte. La anunturile din presa „musca” cel mai des colegii din celelalte banci. Numai ca fac o gafa uriasa inca de la primele interviuri cu mine. Stiti ce gafa fac?

CHESTOR: Nu. Daca imi veti spune, va voi ramane recunoscator.

SUSPECT: Isi injura vechiul loc de munca, sefii si se jura ca de mici visau sa lucreze in banca noastra.

CHESTOR: Si …? Poate chiar asa este.

SUSPECT: Ha, ha, ha….O fi, domnule politist. Insa probabil ca daca a doua zi dupa ce l-as angaja, o alta banca ar publica un anunt de recrutare, la fel ne-ar injura si pe noi. Pe multi, de asta nu-i angajez. Si atunci prefer pe cineva de buna credinta, care are experienta bancara mai putina. Stim si noi ca nu avem cei mai calificati oameni. Facem si noi mistery shopping si stim care sunt nemultumirile clientilor. Dar astea nu sunt chestiuni pe care sa le corectezi in doua zile

CHESTOR: Doamna Pripa, o singura intrebare mai am. Stiati ca Radu Calomfirescu a fost casatorit, iar sotia lui a murit in conditii cel putin suspecte?

SUSPECT: Da, stiam ca a fost casatorit. Cat despre moartea ei..

CHESTOR: V-a spus si ca fosta sotie era sefa departamentului de Resurse Umane la banca la care a lucrat el anterior?

Episodul 2 – Strategia

Episodul 1 – Momeala

NOTA Acesta este un roman. Un thriller economic sau de business, cum vreti sa-i spuneti. E in principal un roman, chiar daca veti recunoaste fapte sau personaje reale din bancile locale. E un roman care incearca sa descrie din spatele cortinei viata dintr-o banca. Despre cum se fura uneori bancile intre ele (produse, oameni, idei si in cele din urma, bani), pana la tehnici prin care clientii sunt spoliati.

Vom incerca sa descriem de asemenea cum ajunge o criza aparent fara legatura cu piata bancara locala, sa afecteze consistent institutiile financiare romanesti. Cine impune tacerea in banci si mai ales, de ce. Cine face imaginea bancilor si mai ales cum si cat costa acest proces. Cine si cum stabileste costul unui credit (dobanda)? Care e banca „campioana” la taxe si comisioane impuse clientilor? Si mai ales, cum de nimeni nu indrazneste sa se puna cu bancile?