„Tot mai mulți pacienți vin cu balonare și tulburări de tranzit, dar cu analize normale.” Ce rol poate avea microbiomul intestinal

„Nu mai pot să mănânc aproape nimic, pentru că după fiecare masă am dureri abdominale și balonare.“ Aceasta este o situație pe care medicii o întâlnesc tot mai frecvent la cabinet. „Sunt multe cazuri de pacienți care vin cu balonare, cu senzație de prea plin după masă sau tulburări de tranzit, iar investigațiile și tratamentele pentru afecțiunile digestive cunoscute nu reușesc întotdeauna să explice sau să atenueze simptomele. În astfel de situații, putem lua în considerare și un posibil dezechilibru al microbiomului intestinal“, explică dr. Florin Ceaușu, medic de medicină generală în cadrul Hyperclinicii MedLife Medical Park. Astfel, pacienți care au căutat uneori ani întregi cauzele simptomelor supărătoare găsesc, în sfârșit, o explicație medicală. 

În unele cazuri, manifestări digestive ca balonarea, durerile abdominale, senzația de prea plin după numai câteva înghițituri sunt atât de intense și de frecvente încât pot afecta semnificativ viața. „Am pacienți care, la 5-10 minute după ce au mâncat, trebuie deja să ajungă la toaletă. Iar astfel de simptome sunt din ce în ce mai frecvente“, subliniază dr. Florin Ceaușu. 

Deși situațiile sunt comune, cauzele pot fi foarte diferite de la un pacient la altul. Uneori este vorba despre intoleranțe alimentare, boală celiacă sau afecțiuni inflamatorii intestinale. Alteori, după mai multe investigații și analize, medicii nu descoperă modificări care să explice simptomele, deși sunt cât se poate de reale.

 În astfel de cazuri, poate fi vorba despre tulburări funcționale digestive, precum sindromul de intestin iritabil, în care intestinul poate deveni mai sensibil sau își poate modifica ritmul contracțiilor. „Sunt sindroame de colon iritabil, cu tulburări funcționale intestinale, care pot fi corelate cu modificări ale microbiomului. Dar, pe lângă acestea, mai sunt și alte componente: intoleranțele alimentare, predispozițiile genetice, cum ar fi cele pentru boala celiacă. Nu poți să pui degetul și să spui că aceea este problema”, explică dr. Ceaușu.

De aceea, evaluarea începe întotdeauna cu identificarea sau excluderea cauzelor suspectate după o discuție amănunțită cu pacientul. Medicul poate recomanda, în funcție de simptome, analize pentru boala celiacă, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații pentru alte afecțiuni digestive. Abia după această etapă pot fi luate în considerare și alte explicații, inclusiv modificările microbiotei intestinale.

Cum pot influența digestia microorganismele intestinale

În tubul digestiv al fiecăruia dintre noi trăiesc trilioane de microorganisme, în special bacterii, care formează microbiota intestinală. Împreună cu materialul lor genetic și mediul în care trăiesc, acestea alcătuiesc microbiomul intestinal.

Cercetările din ultimii ani asupra microbiomului intestinal au demonstrat că multe dintre aceste microorganisme nu doar coexistă cu organismul, ci participă activ la numeroase procese importante, interacționând permanent cu sistemul imunitar. 

De exemplu, unele bacterii fermentează fibrele alimentare pe care organismul nu le poate digera singur, producând acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul. Aceste substanțe ajută la menținerea sănătății celulelor intestinale și participă la reglarea proceselor inflamatorii. Alte microorganisme contribuie la sinteza vitaminei K și a unor vitamine din grupul B.

Problemele pot apărea atunci când se modifică diversitatea, proporțiile sau activitatea acestor microorganisme. Fenomenul este cunoscut sub numele de disbioză intestinală și a fost asociat în numeroase cercetări cu sindromul de intestin iritabil și cu alte afecțiuni digestive. 

Totuși, este important de subliniat că nu există o hartă ideală a microbiomului, valabilă pentru toată lumea, subliniază dr. Ceaușu. „Fiecare individ are un microbiom unic la care contribuie alimentația din copilărie, dieta zilnică, dacă urmează sau nu tratamente cu antibiotice, dacă are afecțiuni cronice. Contează și vârsta, și inflamațiile intestinale preexistente. Toate acestea influențează microbiomul“, explică medicul.

Această variabilitate explică și de ce doi oameni pot reacționa diferit la aceleași alimente. Un preparat care nu provoacă niciun disconfort unei persoane poate fi asociat cu balonare și gaze intestinale la alta, în funcție de mai mulți factori, inclusiv de compoziția microbiotei, sensibilitatea intestinală și modul în care sunt digerate anumite substanțe.

Sindromul de intestin iritabil, una dintre afecțiunile asociate cu modificările microbiomului

O situație întâlnită tot mai frecvent de medici, în care pacienții au simptome digestive persistente, deși investigațiile nu identifică leziuni sau alte modificări organice care să le explice, este sindromul de intestin iritabil. Această afecțiune poate provoca dureri abdominale după aproape fiecare masă, balonare și modificări ale tranzitului intestinal. Unele persoane se confruntă predominant cu diaree, altele cu constipație, iar în anumite cazuri cele două manifestări alternează.

Simptomele sunt influențate de mai mulți factori, printre care sensibilitatea crescută a intestinului, motilitatea digestivă (contracțiile musculare care fac posibilă deplasarea conținutului intestinal), comunicarea dintre creier și intestin și modificările microbiotei. Dr. Ceaușu spune că „și componenta psihoemoțională poate juca un rol important, nu sunt numai lucrurile legate de partea organică“.

Intestinul și creierul comunică permanent prin intermediul semnalelor nervoase, hormonale și imunitare. Această comunicare este cunoscută drept axa intestin-creier. De aceea, stresul poate modifica motilitatea intestinală și poate amplifica percepția durerii sau a disconfortului abdominal, explică medicul. 

Problemele digestive care apar după o toxiinfecție alimentară

Medicii observă, de asemenea, că în anumite cazuri, problemele digestive apar brusc, după un episod de toxiinfecție alimentară. O infecție intestinală provocată de bacterii precum Campylobacter, Salmonella sau anumite tulpini de Escherichia coli poate avea consecințe digestive chiar și după ce episodul acut a trecut. Infecția se vindecă, dar pacientul continuă să aibă balonare, dureri abdominale și scaune modificate. 

Unii pacienți se confruntă cu astfel de manifestări chiar ani întregi după toxiinfecție. Medical, poartă numele de sindrom de intestin iritabil postinfecțios și afectează cel puțin una din 10 persoane după o infecție intestinală, potrivit National Geographic. „După o infecție, în organism rămân niște urme, rămâne o sensibilitate. Pot persista fenomene inflamatorii și iritative care trebuie gestionate. Cam așa se întâmplă și cu partea intestinală“, explică dr. Florin Ceaușu.

Cercetările sugerează că infecțiile pot produce modificări ale microbiomului, ale răspunsului imun local și ale sensibilității nervoase intestinale. Chiar și după eliminarea infecției, aceste schimbări pot contribui la persistența simptomelor. 

Manifestările nu sunt însă diferite de cele ale sindromului de intestin iritabil apărut din alte cauze. „Fenomenele sunt cam aceleași: balonare, meteorism, scaune moi. Mai există sensibilitatea după efort fizic sau după stres emoțional, când se accentuează peristaltismul și apare senzația de urgență“, precizează medicul.

Când este util un test de microbiom

Interesul crescut din ultimii ani pentru microbiom a condus la dezvoltarea unor teste care analizează microorganismele prezente în materiile fecale. Acestea pot oferi informații despre diversitatea bacteriană și despre proporțiile diferitelor grupuri de microorganisme, însă interpretarea rezultatelor trebuie făcută de medici specializați.

Dr. Ceaușu subliniază că analiza microbiomului nu reprezintă, în sine, un diagnostic. „Microbiomul în sine nu are valoare diagnostică. Ne poate ajuta să vedem dacă există un dezechilibru și dacă acesta ar putea avea legătură cu anumite tulburări digestive“, explică medicul. 

În experiența sa clinică, testarea poate fi luată în considerare la pacienții care se confruntă cu probleme digestive cronice, mai ales după evaluarea altor cauze posibile. „Eu aș indica testul pentru persoanele cu tulburări digestive cronice, cele care acuză permanent balonare, tulburări de scaun sau flatulență“, spune dr. Ceaușu.

Și pacienții care se confruntă frecvent cu halitoză, adică respirație urât mirositoare, ar putea beneficia de testarea microbiomului. „În cazurile în care controlul stomatologic și endoscopia digestivă nu au identificat agenți patogeni sau alte probleme, analiza microbiomului poate evidenția anumite dezechilibre“, explică medicul.

Pentru persoanele care se confruntă de mult timp cu simptome digestive fără o explicație clară, cea mai importantă rămâne evaluarea medicală completă. „Se corelează simptomele, istoricul medical al pacientului și informațiile pe care le avem, pentru că, per total, trebuie să stabilim o abordare terapeutică personalizată“, conchide dr. Florin Ceaușu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife