Skip to content
Economie

Trafic dublu, câștig zero. Cum ratează Africa de Sud miliardele care îi trec pe lângă coastă

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Perturbările din Ormuz au dublat traficul maritim din sudul Africii, dar majoritatea navelor pur și simplu tranzitează regiunea fără să oprească în porturile sale.

Africa de Sud ratează potențialele câștiguri din domeniul transportului maritim, din cauza porturilor ineficiente, infrastructurii îmbătrânite și a blocajelor logistice, care descurajează escalele în porturi, scrie Oilprice.com.

În ultimele șapte luni, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus considerabil, Iranul închizând efectiv acest punct de blocare maritimă critic încă de când SUA și Israelul au lansat primele atacuri.

Prin urmare, marile companii maritime globale și-au redirecționat navele prin Capul Bunei Speranțe din Africa de Sud, traficul din jurul vârfului sudic al Africii dublându-se de la izbucnirea războiului în februarie.

Din păcate, câștigul economic preconizat pentru Africa de Sud, sub forma unei cereri tot mai mari de bunkeraj (alimentarea navelor cu combustibil), escale portuare și servicii maritime, nu s-a materializat. Într-adevăr, nu a existat o creștere semnificativă a sosirilor navelor în porturi principale precum Durban sau Cape Town, marea majoritate a navelor de marfă și a petrolierelor deviate tranzitând pur și simplu apele sud-africane, în loc să se oprească pentru bunkeraj, reparații sau manipulare a mărfurilor, datorită unui amestec de provocări logistice și economice.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

În primul rând, ruta ocolitoare sud-africană este cu aproximativ 8.000 de kilometri mai lungă, adică 14 zile și costuri suplimentare cu combustibilul de peste un milion de dolari per călătorie, comparativ cu rutele standard din Orientul Mijlociu și Suez. Firește, companiile de transport maritim preferă să minimizeze costurile suplimentare și întârzierile suplimentare, multe alegând să navigheze de-a lungul coastei pentru a ajunge la destinație.

În al doilea rând, porturile Africii de Sud continuă să se confrunte cu ineficiențe operaționale grave și infrastructură îmbătrânită. În cel mai recent Indice global de Performanță a Porturilor de Containere (CPPI), publicat în comun de Banca Mondială și S&P Global Market Intelligence, Cape Town a fost clasată pe ultimul loc din 400 de porturi globale evaluate. Banca Mondială a atribuit acest lucru perturbărilor meteorologice sezoniere persistente, cum ar fi vânturile puternice, defecțiunile echipamentelor și utilizarea redusă a danelor, ceea ce determină navele să petreacă aproape jumătate din timpul total al portului blocate așteptând în afara danelor productive.

Transnet, operatorul logistic de stat din Africa de Sud, se confruntă de ani de zile cu lipsa echipamentelor, macaralele învechite, capacitatea limitată a containerelor și legăturile feroviare inadecvate. Blocajele feroviare forțează transportul mai multor mărfuri către camioane, agravând congestia din jurul orașului Durban și al altor porturi importante.

Africa de Sud primește o mare parte din trafic, dar o mică parte din bani. Guvernele trebuie acum să cheltuiască mai mult pentru supravegherea maritimă, operațiunile de căutare și salvare și răspunsul la situații de urgență, deoarece mult mai multe nave trec de coastele lor fără a intra în porturi.

Pirateria și alte riscuri de securitate maritimă au crescut, de asemenea, în timp ce creșterea traficului de țiței, combustibil și GNL crește riscul și costul potențial al unei deversări majore. Presiunea se extinde și pe piețele regionale de energie. Importatorii din Africa de Sud plătesc deja mai mult pentru combustibil și se confruntă acum cu o concurență mai puternică din partea cumpărătorilor asiatici pentru aprovizionarea cu Africa de Vest, ceea ce duce la creșterea tarifelor pentru petroliere și face ca butoaiele de înlocuire să fie mai scumpe pentru a fi aduse în regiune.

Criza energetică trimite, de asemenea, miliarde de dolari în sectorul petrolului și gazelor din Africa de Sud, chiar dacă regiunea plătește mai mult pentru combustibilul importat și transportul maritim. Proiecte noi se întind din Angola și Namibia până în Mozambic și Tanzania. Mozambique LNG, proiectul de 20 de miliarde de dolari condus de TotalEnergies, a reluat construcția în ianuarie 2026, după ridicarea unei situații de forță majoră care a durat ani. Proiectul este conceput să producă 13,1 milioane de tone de GNL anual.

Tanzania derulează o investiție și mai mare. Proiectul său, Lindi LNG , în valoare de 42 de miliarde de dolari , care implică Shell și Equinor, ar comercializa o parte din resursele de gaze offshore ale țării, care depășesc 47 de trilioane de metri cubi. Între timp, conducta Dangote Southern Africa Corridor, în valoare de 3,5 miliarde de dolari, ar conecta Namibia, Botswana și Africa de Sud și ar muta o parte din distribuția de combustibil departe de transportul rutier.