Skip to content

Trăim pe datorie, iar plasa de siguranță se subțiază. Semnalul din cifrele BNR: de la 103 la 88 de euro pentru fiecare 100 de euro scadenți

Datele publicate de BNR pentru primele nouă luni din 2026 arată că România cheltuie în continuare în străinătate mai mult decât câștigă de acolo, iar diferența a crescut puțin. Mai interesant e că plasa de siguranță a țării, rezervele valutare ale băncii centrale, s-a subțiat sub un prag pe care economiștii îl urmăresc atent.

Să începem cu imaginea de ansamblu. Contul curent arată, pe scurt, toți banii care intră și ies din țară din comerț, servicii, salarii, dividende și transferuri. Între ianuarie și septembrie a avut un deficit de 22,88 miliarde de euro. E cu aproximativ 4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut și înseamnă, în medie, cam 84 de milioane de euro pe zi.

Problema principală rămâne comerțul cu bunuri. Am vândut în afară bunuri de 70,3 miliarde de euro și am cumpărat de 95,6 miliarde, adică un minus de 25,3 miliarde. Exporturile au crescut, dar importurile au crescut și mai mult în valoare absolută, așa că gaura s-a mărit cu 1,1 miliarde.

Partea bună vine din servicii, unde România câștigă mai mult decât plătește. Excedentul a urcat la 10,5 miliarde de euro, cu IT-ul și telecomunicațiile pe primul loc (5,6 miliarde) și transporturile imediat după (5,2 miliarde). Turismul rămâne pe minus, pentru că românii cheltuie în vacanțe în străinătate mai mult decât lasă străinii în România, dar diferența s-a redus ușor, la 3,3 miliarde.

O schimbare mai discretă apare la „veniturile secundare”, adică transferurile de bani fără contraprestație, cum ar fi banii trimiși acasă sau anumite fluxuri cu bugetele externe. Anul trecut aduceau un mic plus de 267 de milioane. Acum au trecut pe minus, la 242 de milioane.

Investițiile străine directe au scăzut puternic. Firmele străine au adus în România 4,26 miliarde de euro, față de 6,82 miliarde anul trecut, adică o scădere de aproape 38%. Din această sumă, 3,24 miliarde reprezintă capital nou sau profit reinvestit, iar restul sunt împrumuturi de la firmele-mamă.

Datoria externă totală a ajuns la 234,2 miliarde de euro, cu 3,6 miliarde mai mult decât la finalul lui 2025. Contează mai ales structura ei. Datoria pe termen lung a rămas practic pe loc, în timp ce cea pe termen scurt, care trebuie plătită în mai puțin de un an, a crescut cu 8,2%, la 53,2 miliarde. Pe statul român e de remarcat un detaliu: valoarea titlurilor de stat deținute de străini a scăzut cu 6,7 miliarde. BNR explică scăderea prin rambursări de 1,9 miliarde și prin scăderea prețurilor acestor titluri pe piață, cu 4,5 miliarde. Așadar statul nu s-a împrumutat mai puțin, iar în aceeași perioadă împrumuturile directe ale administrației publice au crescut cu peste 5 miliarde.

Ajungem la cifra cu cea mai mare miză. BNR compară rezervele valutare cu datoria externă care ajunge la scadență în următoarele 12 luni, adică datoria pe termen scurt plus ratele datoriei pe termen lung care vin la plată în acest interval. La finalul lui 2025, raportul era de 102,8%, deci rezervele acopereau integral aceste plăți. La 30 septembrie 2026, raportul a coborât la 87,8%. Pe înțeles: la fiecare 100 de euro pe care economia românească îi are de plătit în afară în următorul an, BNR are în seif aproximativ 88. Nici acoperirea importurilor nu mai e aceeași, rezervele ajungând pentru 5,4 luni de importuri, față de 6 luni la finalul anului trecut.

Asta nu înseamnă că România riscă să nu-și plătească datoriile. Mare parte din această datorie se reînnoiește în mod obișnuit, iar plățile nu se fac toate din rezervele BNR. Indicatorul arată însă cât de mare e perna de siguranță dacă finanțarea externă s-ar scumpi sau s-ar opri brusc. Iar perna s-a subțiat într-un an în care investițiile străine au scăzut, iar deficitul extern nu s-a redus.