Sari direct la conținut

Tranziția energetică: Cererea pentru hidrogen verde va accelera din 2035, dar producția și prețurile rămân o provocare. Unde se găsește România în această ecuație

PwC România
Andreea Mitiriță, Foto: PwC România
Andreea Mitiriță, Foto: PwC România

Hidrogenul verde, produs din resurse regenerabile precum energia solară și eoliană, este considerat una dintre soluțiile pentru ca țările din întreaga lume să atingă neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, principalele provocări pentru producția acestuia fiind costurile ridicate și disponibilitatea resurselor.

Potrivit analizei ”The green hydrogen economy. Predicting the decarbonisation agenda of tomorrow”, realizată de PwC, în funcție de disponibilitatea surselor de energie regenerabilă, statele se vor împărți între importatori și exportatori de hidrogen verde, urmând să se dezvolte hub-uri de export și import asemănătoare cu cele actuale de petrol și gaze.

Același raport arată că cererea pentru hidrogen verde ar urma să crească accelerat din 2035, dar prețul de producție, deși mai redus decât în prezent, se va situa tot peste tariful la hidrogen „gri” (obținut din gaze naturale).

Având în vedere ambițiile climatice, este important ca țările să înceapă acum dezvoltarea proiectelor pentru implementarea infrastructurii necesare pentru hidrogen, iar guvernele să adopte politici de susținere și să creeze un cadru de reglementare care să încurajeze investițiile în producția de hidrogen.

Situația în Uniunea Europeană și la nivel global

Cererea pentru hidrogen verde la nivel global ar putea varia de la 150 la 500 de milioane de tone metrice pe an până în 2050, în funcție de ambițiile climatice globale, iar costurile de producție se vor reduce cu aproximativ 50% până în 2030, acestea urmând să-și încetinească rata de scădere până în 2050.

În acest moment, hidrogenul produs în toată lumea este „gri”, cu ajutorul gazelor naturale. Excluzând prețul emisiilor de carbon, hidrogenul “gri” este ieftin (1 sau 2 euro pe kilogram), dar împiedică atingerea țintelor de sustenabilitate a mediului.

Deși este o soluție mai bună pe termen lung, dezvoltarea de hidrogen verde costă în prezent între 3 și 8 euro pe kilogram și va ajunge la nivelul celui gri abia în 2050, potrivit estimărilor PwC.

Cele mai atractive piețe de producție pentru hidrogenul verde sunt cele cu resurse regenerabile din abundență și cu costuri reduse, precum părți din Orientul Mijlociu, Africa, Rusia, SUA și Australia, unde costul de producție este în prezent de 3 și 5 euro/ kg și va ajunge la 1-1,25 euro până în 2050.

În Uniunea Europeană, cantitatea de hidrogen utilizată este limitată și produsă în mare parte din combustibili fosili, astfel că miza ar fi obținerea hidrogenului verde din surse regenerabile. Totuși, resursele regenerabile sunt limitate în mare parte a statelor europene, iar costurile de producție se vor menține la un nivel mai ridicat decât în alte regiuni, în medie de 2 euro pe kilogram în 2050, ceea ce ar putea transforma UE într-un importator de hidrogen verde. În prezent, în Europa, costurile pot ajunge până la 8 euro/kg.

Articol semnat de Andreea Mitiriță, Partener PwC România

Citește mai mult pe Blogul PwC România ​

ARHIVĂ COMENTARII