Florian Libocor, economistul-șef al BRD, analizează, într-un text de opinie publicat în HotNews, avantajele și dezavantajele celor trei variante de guvernare teoretic posibile în perioada următoare, plecând de la cea a unui guvern Veștea și ajungând la două formule de cabinet minoritar.
- Fiecare dintre cele trei variante prezintă riscuri pentru economie
- Există însă și un al patrulea scenariu care ar conduce simultan la înghețarea investițiilor, creșterea dobânzilor, deprecierea monedei și întârzierea semnificativă a implementării PNRR.
După anunțul surpriză din data de 14 iunie, s-a creat impresia că soluționarea tensiunilor politice trebuia și a fost accelerată. La prima vedere, conform majorității opiniilor, soluția de duminică nu s-a născut duminică, ci exista cu suficient timp înainte. Până în acest punct am ajuns, întrebarea fiind ce va urma.
Întrebările care nu au încă răspuns derivă din soliditatea construcției acestui proaspăt guvern și din consecințele aferente: poate obține Guvernul Veștea votul de învestitură al Parlamentului? Care sunt argumentele în favoarea învestirii și care sunt factorii care îi pot provoca eșecul? Dacă trece, se va scinda PNL? Dacă nu trece, cât de probabil devine scenariul alegerilor anticipate?
Cred că șansele ca Guvernul Veștea să treacă de votul Parlamentului există, însă sunt încă reduse în acest moment, deoarece premierul desemnat nu dispune de o majoritate clară. PNL, partidul din care provine, i-a retras oficial sprijinul și a interzis membrilor săi să voteze noul executiv.
Pentru a fi învestit, Guvernul are nevoie de 233 de voturi. Scenariul favorabil investiturii s-ar putea baza pe două acțiuni simultane: mobilizarea totală a PSD și existența unor dezertări semnificative din PNL și AUR.
Social-democrații și minoritățile naționale ar asigura un nucleu dur de voturi, la care s-ar putea adăuga grupuri mai mici (de ex. PACE, POT sau mai tânărul UPR). Dacă o tabără dizidentă din PNL (rebelii anti-Bolojan) își asumă riscul excluderii și votează alături de parlamentari AUR tentați de funcții sau de negocieri individuale, calculul matematic s-ar putea apropia, la limită, de cele 233 de voturi necesare.
Avantajele și dezavantajele unui guvern Veștea
În plan economic, instalarea unui guvern cu puteri depline oferă piețelor un semnal de predictibilitate imediată. Obținerea unei stabilități administrative pe termen scurt poate reduce vizibil probabilitatea unei retrogradări din partea agențiilor de rating. Menținerea unor oameni-cheie în funcții importante, de exemplu la Ministerul Finanțelor, sugerează că linia bugetară convenită cu Comisia Europeană pentru atingerea unei ținte de deficit de 6,2% din PIB va fi menținută, iar cursa contra cronometru pentru atragerea tranșelor din PNRR va deveni prioritară. Semnalul ar fi pozitiv și ar viza continuitatea fiscală și deblocarea PNRR.
Totuși, fiind un guvern construit pe o majoritate parlamentară fragilă și eterogenă, acesta va fi extrem de vulnerabil. Pentru a supraviețui, premierul ar putea ceda presiunilor aleșilor locali pentru alocări suplimentare de fonduri, inclusiv prin programe precum PNDL sau Anghel Saligny, ceea ce ar putea afecta eforturile de consolidare fiscală realizate anterior.
Scenariul nefavorabil ar putea avea ca vectori principali de transmisie trei acțiuni simultane: blocajul ferm al conducerii PNL, refuzul UDMR și refuzul AUR.
Sub conducerea lui Ilie Bolojan, PNL a votat clar împotriva unei guvernări cu PSD, amenințând cu excluderea automată din partid a oricărui liberal care votează sau face parte din Guvernul Veștea. UDMR a decis să nu intre în executiv și înclină spre respingerea acestuia. Conducerea AUR, prin voci oficiale precum Petrișor Peiu, a anunțat ferm că parlamentarii săi nu vor vota Guvernul Veștea. Fără aceste blocuri parlamentare importante, matematica necesară investiturii devine aproape imposibilă.
Dacă asumăm că soluția favorabilă va avea câștig de cauză, este firesc să aducem în discuție posibilitatea unei scindări a PNL. Această discuție are importanță nu atât pentru prezent, cât pentru viitor.
În scenariul cel mai probabil, un vot favorabil investirii pentru Guvernul Veștea ar însemna o scindare a PNL. Conducerea centrală a partidului a activat deja clauza de excludere automată pentru nesupunere. Dacă Adrian Veștea este învestit cu ajutorul unor parlamentari liberali dizidenți, aceștia vor fi excluși imediat. Ei vor fi obligați fie să devină independenți, fie să formeze o nouă aripă politică satelit, o grupare „neo-liberală” sau „social-liberală”, loială noului guvern și PSD, lăsând PNL-ul oficial (aripa Bolojan) mai omogen, dar numeric slăbit în Parlament.
Cum s-ar resimți în economie un guvern minoritar
Dacă aducem în discuție o formulă compusă dintr-o fracțiune a PNL alături de PSD și, eventual, susținută informal de AUR, sau o alianță fragilă a forțelor de dreapta (PNL–USR–UDMR), discutăm despre alternativa unei guvernări minoritare sau, în orice caz, despre o formulă lipsită de o majoritate stabilă.
Consecințele economice ale unei guvernări minoritare ar putea deveni vizibile rapid, în primul rând asupra procesului de reglementare și a stabilității fiscale. Un guvern minoritar va avea dificultăți în a trece prin Parlament legi organice sau reforme structurale profunde, precum reforma pensiilor speciale, reforma aparatului bugetar sau noi ajustări fiscale. Orice lege importantă va necesita negocieri și concesii majore, preponderent de natură financiară, făcute opoziției.
Tranzacționarea fiecărui vot riscă să conducă la creșterea cheltuielilor populiste, făcând extrem de dificilă corectarea deficitului structural. Altfel spus, am putea discuta despre un buget de supraviețuire și despre riscul scăpării de sub control a deficitului bugetar. Capacitatea redusă de a adopta reformele asumate ar putea aduce în discuție suspendarea unor plăți din PNRR și chiar riscul activării unor clauze de suspendare a fondurilor europene de către Comisia Europeană, afectând una dintre cele mai importante surse de finanțare a investițiilor publice.
Cel mai prost scenariu dintre toate: anticipatele
Pe de altă parte, cât de probabil devine scenariul anticipatelor dacă soluția nefavorabilă are câștig de cauză? Chiar dacă nu reprezintă opțiunea sinceră a niciunuia dintre cei deja aleși, scenariul alegerilor anticipate devine mult mai probabil din punct de vedere politic, însă rămâne extrem de greu de implementat tehnic și, în aceeași măsură, profund neatractiv pentru majoritatea actorilor politici.
În acest context, opoziția se pregătește deja pentru scenarii alternative. Formula unui guvern minoritar ar putea fi, cel mai probabil, propusă de USR, PNL și UDMR.
Ar fi nevoie ca Parlamentul să respingă și această formulă de guvern minoritar — altfel spus, a doua propunere consecutivă de premier în termen de 60 de zile de la prima propunere respinsă — pentru ca scenariul alegerilor anticipate să devină unul central și indubitabil, chiar dacă mecanismul constituțional rigid nu favorizează o astfel de soluție.
Din orice unghi am privi lucrurile, scenariul care ar genera cel mai puternic și imediat șoc negativ asupra economiei este cel al alegerilor anticipate. Acesta ar conduce simultan la înghețarea investițiilor, creșterea dobânzilor, deprecierea monedei și întârzierea semnificativă a implementării PNRR.
Companiile private și-ar putea suspenda planurile de expansiune din cauza incertitudinii politice maxime. Statul ar funcționa preponderent în regim de administrare curentă (de avarie), fără inițierea unor proiecte majore noi de infrastructură. Piețele internaționale penalizează de regulă vidul de putere, iar România plătește deja costuri ridicate pentru finanțarea datoriei publice. În cazul anticipatelor, randamentele obligațiunilor ar putea crește considerabil, iar statul s-ar împrumuta mult mai scump.
Leul s-ar putea deprecia rapid în raport cu euro, generând un nou val de inflație și o nouă erodare a veniturilor disponibile ale populației. Perioada minimă, estimată la aproximativ 3–6 luni, necesară pentru campania electorală și reconfigurarea unei majorități parlamentare ar consuma direct din timpul rămas pentru implementarea proiectelor europene, generând pierderi importante și dificil de recuperat.
Chiar dacă „singura soluție de ieșire din criză” — anticipatele — va acapara o parte a discursului public, majoritatea parlamentarilor din partidele mici sau aflate în declin electoral vor ezita să voteze dizolvarea propriului Parlament, preferând o formulă de guvernare de criză. Deoarece o posibilă guvernare tehnocrată pare, în prezent, puțin probabilă, ceea ce rămâne este varianta unei guvernări minoritare, percepută ca fiind preferabilă riscului de pierdere a mandatelor.
Trei variante însă un risc comun major
Fiecare dintre cele trei scenarii politice aduce un set specific de șocuri economice pentru o economie deja slăbită, fragilă și vulnerabilă. Singurul partid care, în acest context, poate schimba decisiv ecuația politică, dar cu care nimeni nu dorește să se alieze formal, este AUR. Toate cele trei variante de guvernare au însă un risc comun major: blocarea reformelor necesare reducerii deficitului bugetar și pierderea statutului investițional al României.
Este adevărat că numărul de cunoscute și necunoscute pe care le poți avea într-o ecuație sau într-un sistem de ecuații este, teoretic, nelimitat. În forma sa cea mai simplă, o ecuație cu o singură necunoscută poate avea o soluție determinată. Atunci când numărul necunoscutelor crește, devine necesară introducerea unor relații suplimentare pentru a obține o soluție unică, altfel putem avea o infinitate de soluții.
Într-un sistem de ecuații, numărul ecuațiilor independente trebuie să fie suficient pentru a determina necunoscutele. Dacă aprofundăm discuția, ajungem în zona matricelor, a determinanților sau a ecuațiilor cu parametru. Ne complicăm? Se prea poate.
Dar dacă algebra simplă nu ne ajută, poate că nu ar fi o idee rea să încercăm o matrice. Până la urmă, sunt noțiuni care se învață încă din liceu.
Notă: Opiniile exprimate de autor sunt personale și neexhaustive.
