Trezoreria SUA ia „măsuri fără precedent” împotriva rețelei oligarhului moldovean Ilan Șor, pe care o acuză că a ajutat Iranul să evite sancțiunile

Trezoreria SUA a anunțat joi că a luat „măsuri fără precedent” împotriva rețelei A7, un sistem bancar clandestin cu legături în Federația Rusă, despre care autoritățile americane spun că a fost utilizat de Iran și de alte entități sancționate pentru a ocoli restricțiile financiare. Washingtonul îl indică pe oligarhul fugar din Republica Moldova Ilan Șor drept lider al rețelei.

• Rețeaua este acuzată că ajută organizații precum Hamas și Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și că este implicată în tranzacții cu petrol iranian și arme.
• Potrivit propriilor declarații, rețeaua A7 a procesat 7,5 mii de miliarde de ruble (echivalentul a 91,5 miliarde de dolari americanu), reprezentând aproximativ 13% din tranzacțiile de comerț exterior ale Federației Ruse din 2025.

Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN), agenția Trezoreriei SUA pentru combaterea infracțiunilor financiare, a propus o reglementare care ar interzice transferurile de fonduri implicând sub-agenții rețelei A7 și a emis o alertă pentru instituțiile financiare cu privire la activitatea acesteia. În paralel, Office of Foreign Assets Control (OFAC) a sancționat A7, încadrând-o ca „organizație criminală transnațională semnificativă“.

„Trezoreria destructurează infrastructura financiară care permite Iranului și altor adversari să eludeze sancțiunile, să transfere fonduri ilicite și să submineze integritatea sistemului financiar global. Acțiunea de astăzi împotriva A7 continuă eforturile fără precedent ale Trezoreriei de a izola Iranul și entitățile care îi facilitează operațiunile financiare și transmite un mesaj clar: dacă facilitați finanțarea ilicită pentru adversarii Americii, veți pierde accesul la sistemul financiar american”, se menționează în comunicatul autorităților americane.

Peste 2.000 de tranzacții pe zi

Potrivit Trezoreriei SUA, rețeaua A7 a fost creată și susținută de persoane deja sancționate de Statele Unite pentru a evita sancțiunile. Astfel, A7 a dezvoltat o rețea internațională de companii, denumite „subagenți”, concepute pentru a primi și transfera bani în numele rețelei. Aceste companii erau folosite pentru ca plățile asociate unor persoane sau sectoare sancționate să apară drept activități comerciale obișnuite. Autoritățile americane spun că rețeaua utiliza inclusiv documente comerciale falsificate, evidențe de import-export falsificate și descrieri înșelătoare ale mărfurilor pentru a ascunde natura tranzacțiilor. În ianuarie 2026, A7 susținea că procesează peste 2.000 de tranzacții pe zi, cu un volum total de peste 7,5 mii de miliarde de ruble, echivalentul a 91,5 miliarde de dolari. Potrivit Trezoreriei SUA, suma reprezenta aproximativ 13% din tranzacțiile comerciale externe ale Federației Ruse din 2025. Investigația FinCEN a identificat, de asemenea, tranzacții de peste 17 miliarde de dolari procesate de subagenții A7 între ianuarie 2025 și iunie 2026, agregate la nivel global.

Petrol iranian, arme și tranzacții pentru Hamas și Gardienii Revoluției

Potrivit Trezoreriei americane, infrastructura creată de A7 pentru finanțarea ilegală rusească a fost folosită și de actori iranieni. Așa-zișii subagenți ai rețelei au creat căi prin care Banca Centrală a Iranului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și organizații susținute de Iran, inclusiv Hamas, puteau transfera bani prin sistemul financiar internațional. Trezoreria mai afirmă că subagenții A7 au fost utilizați pentru vânzări de petrol iranian și achiziții de arme. Într-un caz identificat de FinCEN, un subagent A7 a efectuat tranzacții directe cu entități implicate în așa-numita „shadow fleet” a Iranului, o rețea de petroliere, companii de transport și firme-paravan utilizată pentru transportul și vânzarea petrolului iranian în pofida sancțiunilor americane și internaționale. Același subagent și o companie afiliată ar fi primit aproape 140 de milioane de dolari de la entități implicate în eludarea sancțiunilor împotriva Iranului. Un alt subagent A7 ar fi transferat aproximativ 1,6 milioane de dolari către o companie asociată cu eludarea sancțiunilor iraniene și cu achiziția de armament. Trezoreria afirmă că rețeaua A7 a fost legată și de Nobitex, cea mai mare platformă iraniană de active digitale, sancționată de OFAC în iunie 2026, precum și de tranzacții asociate unor atacuri informatice nord-coreene asupra unor platforme de criptomonede.

Ilan Șor, indicat de SUA drept lider al rețelei

În comunicatul de joi, OFAC afirmă că rețeaua A7 este condusă de „Ilan Mironovici Șor” (numele complet al lui Ilan Șor – n.r.), pe care îl descrie drept persoană sancționată de SUA și condamnată pentru fraudă. Potrivit Trezoreriei, A7 este o rețea bancară clandestină cu legături în Rusia, care folosește metode de spălare a banilor pentru a transfera sume importante cu încălcarea sancțiunilor și a altor legi. Subagenții rețelei sunt companii controlate de persoane din A7 și utilizate pentru a ascunde tranzacțiile ilegale sub aparența unor operațiuni comerciale legitime. Trezoreria susține că angajații A7 controlează inclusiv site-urile și conturile bancare ale acestor companii și folosesc rețele VPN pentru a-și ascunde locația. A7A5, un token susținut de ruble și emis de Old Vector LLC, face parte, de asemenea, din infrastructura sancționată. Potrivit Washingtonului, rețeaua a creat tokenul pentru ca membrii să poată evita sancțiunile și efectua tranzacții internaționale, generând totodată venituri pentru furnizorii infrastructurii sancționate.

Ce prevăd sancțiunile

Actualele măsuri se bazează pe sancțiunile impuse încă din 14 august 2025 de către OFAC mai multor entități din Rețeaua A7, cum ar fi A7 LLC și Old Vector LLC.

În urma deciziei din această săptămână, toate bunurile și interesele în bunuri ale rețelei A7 aflate în Statele Unite sau în posesia ori sub controlul unor persoane americane sunt blocate și trebuie raportate autorităților americane. De asemenea, sunt blocate entitățile deținute direct sau indirect în proporție de cel puțin 50% de una sau mai multe persoane sancționate. În lipsa unei autorizații sau a unei excepții OFAC, regulile americane interzic, în general, tranzacțiile efectuate de persoane americane sau pe teritoriul SUA care implică bunurile sau interesele în bunuri ale persoanelor sancționate. Trezoreria SUA a precizat că acțiunea împotriva A7 face parte din Operation Economic Outcast și urmărește destructurarea infrastructurii financiare utilizate de Iran și de alte entități sancționate pentru a muta fonduri și a evita sancțiunile internaționale.

Rețeaua A7, construită cu sprijin rusesc

O investigație realizată de Financial Times în luna septembrie a arătat că A7 a fost înființată la sfârșitul anului 2024 în Rusia și Kârgâzstan de Ilan Șor, cu sprijinul Promsvyazbank (PSB), bancă de stat rusă sancționată de Occident. Documentele interne analizate de FT indicau existența a cel puțin 100 de firme-paravan care efectuau plăți în cadrul mecanismului. Rețeaua opera prin mai multe jurisdicții și urmărea să permită companiilor rusești să efectueze plăți internaționale în pofida sancțiunilor. Potrivit investigației, unele documente comerciale erau modificate astfel încât să ascundă adevărata natură a mărfurilor și a tranzacțiilor. Într-un caz, dispozitive de ochire pe timp de noapte în valoare de aproximativ 510.000 de dolari, cumpărate pentru un client rus, au fost descrise în documente drept sticlă securizată. FT a identificat peste 6,9 miliarde de dolari trecuți prin sistemul bancar internațional prin entități asociate A7, precizând că valoarea reală ar putea fi mai mare.

Șor spunea că vrea să dărâme regimul de la Chișinău

În decembrie 2025, după alegerile parlamentare din Republica Moldova, Șor a anunțat că își închide proiectele din Republica Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali susținuți de formațiunile sale. Într-un mesaj transmis de la Moscova, el a susținut că transferurile financiare destinate Republicii Moldova au fost blocate și că mai mulți dintre colaboratorii săi au fost arestați. Atunci Șor a mai anunțat și crearea unui „front național comun”, despre care a susținut că are două obiective: să-i ajute pe cei pe care îi consideră persecutați și să „dărâme” regimul de la Chișinău. Anterior, mai multe investigații jurnalistice au demonstrat implicarea directă a lui Șor în încercări de a manipula votul alegătorilor atât în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea în UE din 2024, cât și în alegerile parlamentare din 2025.

Mai exact, Ziarul de Gardă a realizat investigația sub acoperire „În slujba Moscovei”, în timpul căreia a documentat timp de mai multe luni modul în care rețeaua lui Ilan Șor și-a racolat oameni care să servească intereselor Rusiei în Republica Moldova. Scopul rețelei era compromiterea referendumului pro-UE și a președintei pro-europene Maia Sandu. În 2025, și jurnaliștii portalului de știri Nordnews au scos la iveală implicarea în deturnarea votului la alegerile parlamentare din Republica Moldova a așa-zisei organizații „Evrazia”, fondată de Ilan Șor.